31 august, Economica.net: 95% dintre antreprenori sunt încrezători cu privire la direcţia în care merge economia românească

În proporţie de 95 la sută antreprenorii care au participat la un barometru realizat de Raiffeisen Bank sunt încrezători cu privire la direcţia în care merge economia românească, iar 88% dintre aceştia spun că cifra de afaceri a companiei lor va creşte în 2015.

Antreprenor

Raiffeisen Bank a organizat în această vară evenimente pentru antreprenorii din cinci mari oraşe din România (Cluj, Iaşi, Timişoara, Braşov, Constanţa), dedicate discuţiilor interactive pe teme precum modalităţi şi oportunităţi de finanţare, reglementări fiscale, percepţia asupra crizei economice, mediul antreprenorial românesc, dar şi despre reuşite şi dificultăţi în afaceri.

După fiecare eveniment, participanţii au răspuns la un chestionar pe baza căruia a fost realizat un barometru al mediului antreprenorial din România, cu accent pe aşteptările şi percepţiile mediului de afaceri. Iată câteva dintre concluziile studiului:

95% dintre antreprenorii care au participat la barometru sunt încrezători cu privire la direcţia în care merge economia românească, 40% sunt într-o oarecare măsură încrezători, iar 3% foarte încrezători. 88% dintre antreprenori spun că cifra de afaceri a companiei lor va creşte în anul 2015, 12% preconizează o creştere de peste 30% a acesteia, 13% văd o creştere între 20% şi 30%, 29% cred că palierul de creştere va fi între +10% şi +20%, iar 20% între +5% şi +10%.

În schimb, 59% dintre respondenţi cred că numărul de angajaţi ai firmei lor nu va creşte în 2015 (37%) sau va creşte foarte puţin, între 1% şi 5% (22%). 25% cred că numărul de angajaţi poate să crească între 5% şi 20% anul acesta, cei mai optimişti antreprenori cu privire la creşterea numărului de angajaţi fiind cei din Cluj.

Barometrul, la care au participat peste 250 de antreprenori din Cluj, Constanţa, Iaşi, Braşov şi Timişoara, arată că mediul de afaceri românesc este moderat optimist şi se aşteaptă la evoluţii economice favorabile în România, în perioada imediat următoare.

 

2 septembrie, Hotnews.ro: Bilant in domeniul fondurilor europene: incompetenta sau neglijenta din MFE poate atrage pierderi majore pentru Romania

Ca o consecinta a incheierii perioadei de programare 2007-2013, anul 2014 a debutat cu schimbari profunde ale institutiilor statului (continuandu-se trendul anului anterior), inclusiv la nivelul autoritatilor cu competente in domeniul fondurilor europene. Astfel, in martie 2014, Autoritatea de Management (AMPOSDRU) a Programului Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 (POSDRU), a fost transferata din subordinea Ministerului Muncii in subordinea Ministerului Fondurilor Europene.

Schimbarea a fost motivata de intentia Guvernului – in principiu laudabila – de a creste, pe ultima suta de metri, gradul de absorbtie a fondurilor europene, prin crearea unei institutii care sa centralizeze competentele in domeniul cheltuirii acestor fonduri.

Incompetenta autoritatilor/neglijenta (de natura penala?)

Aparent, transformarea institutionala si migrarea AMPOSDRU de sub umbrela Ministerului Muncii catre MFE a decurs conform planului. Din punct de vedere institutional, migrarea AMPOSDRU catre MFE impunea ca aceasta din urma autoritate sa procedeze la delegarea functiilor AMPOSDRU catre organismele intermediare (din cele sase regiuni de dezvoltare ale Romaniei), avand in vedere ca realizarea competentelor AMPOSDRU fusese anterior delegata catre organismele intermediare, iar delegarea de functii dispusa de Ministerul Muncii a devenit caduca din momentul intrarii AMPOSDRU in subordonarea MFE. Prin Ordinul Ministrului Fondurilor Europene nr. 81/2014,s-a decis delegarea acestor functii de gestionare a POSDRU 2007-2013 catre organismele intermediare.

Insa, aici apare surpriza cea mare: Ordinul nr. 81/2014 nu este publicat in Monitorul Oficial al Romaniei. Bineinteles, este dificil de acceptat ca o asemenea neglijenta se poate intampla la acest nivel. Am sperat, de altfel, ca faptul ca nu reuseam sa identificam in Monitorul Oficial ordinul amintit era doar o eroare a noastra (nescuzabila, de altfel). Insa, confirmarea nepublicarii acestui act a venit din partea Regiei Autonome „Monitorul Oficial”.

Ce inseamna acest lucru? In limbaj nespecializat, inseamna ca actul este inexistent; prin urmare, nu produce nici un efect juridic. Cu alte cuvinte, organismele intermediare nu aveau competenta legala de a derula activitati de gestiune a fondurilor europene (inclusiv de a incheia contracte de finantare, de a asigura monitorizarea cheltuielilor si, mai ales, de a aplica sanctiuni – sub forma corectiilor financiare).

In fapt, Ordinul nr. 81/2014 a produs efecte juridice cu un insemnat caracter patrimonial pentru bugetul national, pentru bugetul Uniunii Europene si pentru bugetul beneficiarilor.

Sintetizand, statul a cheltuit importante fonduri nationale si comunitare in baza unui act juridic care nu exista, prin institutii care nu detineau competenta legala de a dispune cu privire la fondurile respective. Aprofundand analiza consecintelor nepublicarii unui act normativ in baza caruia Romania a cheltuit fonduri din bugetul Uniunii Europene inca din martie 2014, in incercarea de a analiza impactul financiar, este necesar un raspuns la intrebarea: „Cati bani publici au fost gestionati de catre o autoritate necompetenta?”.

Se pot face estimari, dar cu siguranta raspunsul corect nu il poate furniza decat Comisia Europeana sau Autoritatea de Audit.

Cert este ca nepublicarea unui act normativ in Monitorul Oficial, dar aplicarea in fapt timp de 2 ani a acestuia reprezinta o eroare/neglijenta care poate costa Romania cel putin cateva sute de milioane de euro, bani gestionati de catre organismele intermediare, fara a avea competente in acest sens.

Or, in acest caz, neglijenta autoritatilor romane se manifesta la cel mai inalt nivel si in legatura cu aspecte elementare, cu privire la care erorile/neglijentele nu sunt permise si care afecteaza in mod nepermis principiul bunei guvernari, putand atrage sanctiuni dure din partea Comisiei Europene (respectiv, corectii financiare).

Trebuie sa ne gandim la soarta contractelor de finantare care au fost semnate in acest interval de catre organismele intermediare; acestea sunt lovite de nulitate absoluta din cauza lipsei capacitatii organismului intermediar de a semna un asemenea contract. Merita mentionate si miile de cereri de rambursare sau de plata aprobate de catre organismele intermediare, fara a avea competenta de a dispune de fondurile europene alocate Romaniei.

Nu in ultimul rand, toate actele de control intocmite de catre organismele intermediare sunt nelegale, intrucat emitentul nu avea competenta legala de a intocmi acte de constatare si control, respectiv de a dispune sanctiuni. Vom continua evaluarea din punct de vedere juridic a acestor consecinte, inclusiv a problemelor ce deriva din acestea pentru beneficiari, intr-un material viitor.

3 septembrie, avocatnet.ro: UPDATE O initiativa cetateneasca de modificare a Codului muncii, adoptata de Senat. Documentul aduce schimbari majore legislatiei

Codul muncii va fi modificat semnificativ, potrivit unei initiative legislative cetatenesti ce a fost adoptata miercuri de Senat. Documentul, care a trecut cu succes la inceputul anului de verificarile Curtii Constitutionale, prevede flexibilizarea relatiilor de munca si echilibrarea raportului dintre salariati si angajatori. Printre principalele noutati incluse in proiect se numara modificarea contractului individual de munca, durata concediului de odihna si sporurile pentru munca suplimentara.

Propunerea legislativa de modificare a Codului muncii adoptata tacit de senatori, in sedinta de miercuri, este initiata de Blocul National Sindical (BNS). Aceasta este una dintre cele mai mari confederatii sindicale reprezentative autohtone, care are in componenta peste 300.000 de membri de sindicat (lucratori din sectorul public si cel privat).

Dupa incercarea esuata din 2012, initiatorii au luat de la capat procedura in 2014. Proiectul a primit avizul Consiliului Legislativ si a fost publicat in Monitorul Oficial in luna martie a anului trecut. Apoi, conform procedurii legale privind initiativele cetatenesti, au fost stransepeste 130.000 de semnaturi ale cetatenilor cu drept de vot (minimul necesar fiind de 100.000) si proiectul a putut fi inregistrat la Parlament si trimis Curtii Constitutionale (CCR).

CCR a constatat in ianuarie ca propunerea legislativa respecta conditiile impuse prin lege si a comunicat acest lucru Senatului, care este prima Camera sesizata. Totodata,hotararea Curtii a aparut in februarie in Monitorul Oficial. Astfel, dupa indeplinirea acestor conditii, propunerea legislativa a intrat in procedura parlamentara de legiferare.

Deoarece senatorii au depasit data pana la care trebuiau sa dezbata si sa aprobe propunerea legislativa, aceasta a fost adoptata tacit in sedinta de ieri. Mai departe, proiectul va ajunge la Camera Deputatilor, care este for decizional.

Conform expunerii de motive a initiativei legislative, prin prevederile propuse se va asigura un echilibru in relatia dintre salariati si angajatori si se vor flexibiliza relatiile de munca.

Propunerile de modificare a CIM vor fi comunicate in scris salariatului

Proiectul de lege care a trecut de Senat introduce obligatia angajatorului de a comunica in scris salariatului orice propunere de modificare a contractului individual de munca (CIM).

Apoi, in cel mult zece zile, salariatul va trebui sa ofere, tot in scris, un raspuns. Daca acesta va fi de acord, actul aditional la contract se va incheia in termen de 15 zile.

“In cazul in care salariatul este de acord cu propunerea de modificare a contractului individual de munca, partile vor incheia in scris actul aditional la contract in termen de 15 zile de la data luarii la cunostinta de catre angajator a acordului exprimat de catre salariat. Actul aditional va intra in vigoare in momentul semnarii de catre parti, chiar daca acesta este incheiat dupa expirarea termenului de 15 zile”, prevede proiectul.

Daca salariatul nu va fi de acord cu propunerea angajatorului sau daca nu va oferi un raspuns in termenul de zece zile, contractul nu va putea fi modificat.

Concediu de odihna mai mic pentru salariatii cu norma partiala

Cu toate ca, in prezent, angajatii cu norma intreaga si cei cu fractiune de norma au dreptul anual la acelasi numar de zile de concediu de odihna (adica cel putin 20 de zile lucratoare pe an), acest lucru va fi schimbat.

Mai exact, in propunerea de act normativ este specificat ca, in cazul salariatilor cu norma partiala, concediul de odihna va fi acordat proportional cu timpul efectiv lucrat. Totusi, se prevede ca partile vor putea stabili — prin contractul colectiv de munca aplicabil — o durata mai mare decat aceasta.

In acelasi timp, tot prin contractul colectiv de munca — sau prin CIM — se va putea stabili o durata egala cu cea la care au dreptul salariatii cu norma intreaga.

Ore suplimentare saptamanale mai multe in anumite domenii de munca

Codul muncii stabileste ca durata maxima a timpului de munca nu trebuie sa depaseasca 48 de ore pe saptamana, inclusiv orele suplimentare.

“Prin exceptie, durata timpului de munca, ce include si orele suplimentare, poate fi prelungita peste 48 de ore pe saptamana, cu conditia ca media orelor de munca, calculata pe o perioada de referinta de patru luni calendaristice, sa nu depaseasca 48 de ore pe saptamana”, se arata in actul normativ citat.

Aici, propunerea legislativa prevede exact in ce domenii perioada aceea de referinta va putea sa fie mai mare de patru luni, dar de cel mult sase luni. Concret, durata saptamanala a timpului de munca va putea trece simtitor peste cele 48 de ore in cazuri precum:

• activitatile de securitate si supraveghere ce necesita prezenta permanenta in scopul de a proteja bunuri si persoane (gardieni, paznici, firme de paza si securitate);
• activitatile care implica nevoia de continuitate a serviciilor/productiei (servicii medicale, mass media, agricultura, transportul de calatori);
• sectorul transporturilor feroviare.

Totodata, va exista si posibilitatea extinderii perioadei de referinta pana la maximum 12 luni, prin derogari ale contractelor colective de munca incheiate la nivel de sector de activitate.

Sporuri pentru munca suplimentara si pentru disponibilitatea in timpul liber

Munca suplimentara va fi compensata prin ore libere platite in urmatoarele 30 de zile, fata de 60, cat este in momentul de fata, plus ca se va acorda automat si un spor de cel putin 75% din salariul de baza.

“In cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posibila (…) in luna urmatoare, munca suplimentara va fi platita salariatului prin adaugarea unui spor la salariucorespunzator dublului duratei acesteia“, se propune in proiectul de modificare a Codului muncii. Sporul respectiv va urma sa fie de cel putin 100% din salariul de baza.

De asemenea, initiatorii propun si acordarea unui spor pentru perioadele in care salariatulse afla la dispozitia angajatorului in timpul sau liber. In aceasta situatie, activitatea va fi remunerata asemenea muncii suplimentare.

Reglementarea activitatii desfasurate in alt loc decat sediul angajatorului

Desi in momentul de fata Codul muncii contine prevederi referitoare la munca la domiciliu, noul proiect introduce si notiunea de telemunca.

Aceasta va fi “o forma de organizare a muncii prin intermediul careia salariatii, utilizand tehnologiile informatice, indeplinesc atributiile specifice functiei, ocupatiei sau meseriei pe care o detin in alt loc decat sediul sau domiciliul angajatorului, dupa caz”.

Astfel, telesalariatii isi vor putea stabili singuri programul de lucru, iar angajatorul va putea sa verifice activitatea acestora in conditiile stabilite prin CIM sau prin contractul colectiv de munca.

Telesalariatii si angajatii care lucreaza la sediul angajatorului vor beneficia de aceleasi drepturi.

Ce masuri semnificative mai propune BNS

In afara de cele prezentate, in initiativa cetateneasca adoptata de Senat se mai gasesc si alte propuneri notabile, cum ar fi:

• clauza de concurenta si cea de confidentialitate sa produca efecte doar pe durata CIM, nu dupa incetarea acestuia;
• cresterea perioadei de proba, pentru persoanele cu handicap, de la 30 la 45 de zile calendaristice, iar in cazul lucratorilor necalificati aceasta sa fie de cel mult zece zile lucratoare;
• CIM sa se suspende de drept pe durata efectuarii serviciului militar si angajatorul sa nu poata sa concedieze salariatul in aceasta perioada;
• angajatorul care face concedieri colective sa nu poata, timp de noua luni, sa incadreze salariati noi pe locurile respective;
• sa se poata incheia cel mult trei CIM pe durata determinata intr-un termen de maximum 24 de luni si acesta sa nu poata fi incheiat pe o perioada mai mare de 24 de luni, fata de 36, cat este acum;
• agentul de munca temporara sa fie societate comerciala sau PFA, nu persoana juridica, asa cum este prevazut in prezent in Codul muncii;
• cuantumul net al salariului de baza minim sa nu fie mai mic de 50% din salariul de baza mediu net la nivel national comunicat de Institutul National de Statistica.

Nota: Fisa de la Senat a initiativei cetatenesti de modificare a Codului muncii poate fi consultata aici.

Ce procedura a urmat initiativa pentru a ajunge pe masa parlamentarilor

In afara membrilor Guvernului si a parlamentarilor, initiativa legislativa mai poate apartine siunui numar de 100.000 de cetateni cu drept de vot.

“Cetatenii care isi manifesta dreptul la initiativa legislativa trebuie sa provina din cel putin un sfert din judetele tarii, iar in fiecare din aceste judete, respectiv in municipiul Bucuresti, trebuie sa fie inregistrate cel putin 5.000 de semnaturi in sprijinul acestei initiative”, dispune Constitutia tarii noastre.

Propunerea legislativa se aduce la cunostinta, conform Legii nr. 189/1999, prin publicarea in Monitorul Oficial, insa, inainte de acest pas, trebuie sa fie obtinut avizul Consiliului Legislativ.

Astfel, proiectul initiat de Blocul National Sindical a obtinut avizul Consiliului Legislativ pe 10 februarie 2014 si apoi a aparut in Monitorul Oficial pe 11 martie 2014.

De la publicarea in Monitor, initiatorii au avut la dispozitie sase luni pentru a strangeminimum 100.000 de semnaturi de sustinere si apoi sa inregistreze initiativa legislativa la Parlament. Inregistrarea a fost facuta in septembrie, iar in ianuarie, asa cum prevede Legea nr. 189/1999, CCR s-a pronuntat asupra proiectului, gasind ca prevederile legale au fost respectate.

Dupa indeplinirea acestui pas, hotararea CCR a fost comunicata Senatului pe 28 ianuarie 2015 si publicata in Monitorul Oficial in 5 februarie 2015.

Senatul a adoptat miercurea asta proiectul in calitate de prima Camera sesizata, astfel ca, pentru ca prevederile acestuia sa se aplice, este nevoie si de aprobarea deputatilor. Initiativa cetateneasca va ajunge in perioada urmatoare la cealalta Camera.

BNS a mai incercat sa aduca in Parlament aceasta initiativa cetateneasca si in 2012. Insa, dupa obtinerea avizului Consiliului Legislativ si publicarea in Monitorul Oficial din 16 noiembrie 2012, initiatorii n-au reusit sa stranga numarul necesar de semnaturi in perioada de sase luni pe care au avut-o la dispozitie, a explicat pentru AvocatNet.ro, la inceputul acestui an, Cristian Mihai, vicepresedinte al BNS.

Din acest motiv, intreaga procedura a trebuit sa fie luata de la inceput. Totusi, fata de forma propusa in 2012, proiectul a mai suferit anumite modificari inainte de a fi publicat anul trecut in Monitorul Oficial.

3 septembrie, startupcafe.ro: Oficial: Programul SRLD se deschide pe 10 septembrie.Descarca Procedura si modelul de plan de afaceri​

Antreprenorii debutanti vor putea obtine un ajutor de la stat de maximum 10.000 de euro, prin Programul SRL-D 2015, care isi deschide aplicatia pe 10 septembrie, a anuntat, joi, Directia Antreprenoriat din Ministerul Energiei, Mediului de Afaceri si IMM, care a publicat si Procedura oficiala de derulare a schemei, cu anexe, inclusiv modelul de plan de afaceri necesar aplicatiei.

“Incepand cu data de 10.09.2015 ora 10.00 va fi activa aplicatia de inscriere a planurilor de afaceri in cadrul Programului pentru stimularea infiintarii si dezvoltarii microintreprinderilor de catre intreprinzatorii debutanti in afaceri 2015. Aplicatia va fi activa pina in data de 24.09.2015 ora 20.00″, a informat Directia Politici Antreprenoriale si Implementare Programe pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii.

Interfata electronica pentru inscrieri va fi deschisa pe pagina oficiala a Directiei.

 documente

Procedura SRL-D

Bugetul alocat schemei de minimis  pentru anul bugetar 2015, aprobat prin anexa nr. 3/36/26  la Legea nr. 186/2014 a Bugetului de Stat pe anul 2015 este de 19.300.000 lei, cu posibilitatea suplimentarii, pentru acordarea de alocatii financiare nerambursabile, se arata in Procedura.

Anterior, Ministerul Energei a comunicat StartupCafe ca bugetul pentru Programul SRL-D va fi de aproape 30 de milioane de lei.

Prin implementarea programului in anul 2015 Guvernul estimeaza ca va acorda ajutor de minimis unui numar de minim 430 de SRL-uri debutante, pentru a face investitii.

Prin program, SRL-D-urile vor putea obtine un ajutor nerambursabil de la stat de pana la 10.000 de euro, reprezentand o intensitate a finantarii de 50%. Aceasta inseamna ca pentru o finantare de 10.000 de euro de la stat (suma maxima), firma beneficiara va trebui sa aiba disponibili de la bun inceput 20.000 de de euro: 10.000 de euro pentru a acoperi partea 50% din cheltuielile cu investitia si inca 10.000 de euro pentru a face restul de cheltuieli (50%) care ulterior ii vor fi decontate de stat prin acest ajutor de minimis de pana la 10.000 de euro.

Pentru a primi ajutor de minimis, firma trebuie sa fie detinuta de 1 pana la 5 asociati, cu totii antreprenori debutanti. Antreprenor debutant este acela care nu are si nu mai avut nicio firma , nu a fost nici macar actionar minoritar in vreo companie, nici macar cu pachet de actiuni nesemnificativ.

De asemenea, nici cei care au derulat activitate ca persoana fizica autorizata (PFA), dupa cum a explicat anterior, pentru StartupCafe, secretarul de stat Anca Ionescu.

Prin acest ajutor, firmele beneficiare trebuie sa faca investitii in active corporale si necorporale, ca:

– terenuri pentru realizarea de constructii/ amenajare efectuate in cadrul proiectului, destinate activitatii pentru care s-a solicitat finantarea, achizitionarea de  terenuri fara constructie/ amenajare efectuate in cadrul proiectului nu reprezinta cheltuiala eligibila in Program,

– amenajararea pe terenuri  inchiriate / concesionate  pentru realizarea activitatilor proiectului reprezinta cheltuiala eligibila numai pentru realizarea activitatilor sportive, recreative si distractive

– constructii pentru desfasurarea activitatii pentru care s-a solicitat finantarea;

– spatiu de birouri, productie, depozitare etc.

– mobilier, masini, utilaje, calculatoare,

– instalatii de incalzire sau climatizare aferente spatiului de productie/ servicii/ comert;

– brevete de inventie,  design industrial, marci de produse si servicii (francize, etichetare ecologica, licente si software, etc.);

– realizare site (maxim 10.000 lei) – pentru prezentarea activitatii solicitantului si a produselor sau serviciilor promovate (inclusiv cheltuieli inregistrare domeniu, fara hosting), pentru operatorii economici care nu detin alt site si care trebuie sa fie functional la data depunerii cererii de eliberare a ajutorului nerambursabil.

Descrca de AICI toate documentele si formularele necesare inscrierii in Programul SRL-D

3 septembrie, hotnews.ro: INFOGRAFIC Pensionar in Romania vs pensionar in Uniunea Europeana. Ai putea trai cu o treime din banii pe care ii castigi azi?

 Este cunoscut faptul ca veniturile la pensie vor fi semnificativ mai mici fata de cele pe care le vom avea in timpul vietii active. Cu cat mai reduse, insa, este o estimare personala iar majoritatea prefera sa pastreze o abordare optimista ca pana atunci, lucrurile se vor schimba in bine.  Banca Mondiala si Comisia Europeana nu sunt insa la fel de increzatoare. Analizele lor arata mai degraba ca cei care au acum in jur de 30-35 de ani, cand vor iesi la pensie, vor avea o pensie de la stat in valoare de aproximativ o treime din venitul de dinainte de pensie. Si aceasta din cauza piramidei demografice disproportionate. Privita de multe ori ca o inventie pur statistica, aceasta piramida releva realitati dureroase: avem prea putini oameni care muncesc legal si platesc contributii la stat. Daca, in prezent, sunt aproape 1,1 persoane care platesc contributii sociale pentru a sustine 1 pensionar, cand vor iesi la pensie cei care au acum 30-35 de ani, vor fi aproximativ 0,77 persoane care vor munci si vor plati contributii sociale pentru 1 pensionar.

Astfel, o valoare in scadere de contributii sociale colectate va trebui sa acopere pensiile unui numar in crestere de pensionari.

Situatia nu este singulara in Romania. Majoritatea statelor din Uniunea Europeana se confrunta cu aceasta problema, pe fondul scaderii natalitatii si cresterii sperantei de viata (Comisia Europeana estimeaza ca in Romania, speranta de viata dupa varsta pensionarii este de 14,8 ani pentru barbati si 17,9 ani pentru femei. Comparativ, in Uniunea Europeana speranta medie de viata, dupa implinirea varstei de 65 de ani, este de 17,6 ani pentru barbati si de 21 de ani pentru femei), dar si ca o consecinta a migratiei populatiei.

Diferenta intre Romania si Uniunea Europeana consta in faptul ca, pentru o perioada de 30-35 de ani, numarul mediu al pensionarilor din Uniunea Europeana nu il va depasi pe cel al persoanelor care muncesc legal si platesc contributii la bugetul de stat. Astfel, presiunea financiara pe umerii celor care muncesc nu este atat de puternica precum va fi in Romania (in prezent, media Uniunii Europene arata ca, pentru fiecare pensionar exista 1,62 persoane care muncesc legal si platesc contributii sociale, acest raport ajungand la 1,27 in anul 2050).

In acelasi timp, nivelul veniturilor este inca una dintre diferentele majore dintre Romania si media Uniunii Europene. In Romania, in luna iulie 2015, salariul mediu a fost de aproximativ 417 euro, in timp ce, in Uniunea Europeana, salariul mediu a fost de 1.469 euro, iar in statele mai dezvoltate, valorile au fost chiar mai mari: 2.158 euro in Olanda, 2.124 euro in Austria sau 2.033 euro in Italia.

Astfel, si la nivelul pensiei incasate de pensionari exista diferente majore. In Romania, pensia medie este de aproximativ 200 euro, de cinci ori mai putin decat in Franta (1.032 euro) sau Spania (1.021 euro), de patru ori mai putin decat in Grecia (882 ), mai putin de jumatate fata de Polonia (504 euro) si chiar mai mica decat in Lituania (242 euro). Pentru a pastra, totusi o nota de optimism, Romania are o sansa de a-si imbunatati productivitatea si a creste nivelul PIB-ului pe cap de locuitor, care sa conduca la imbunatatirea nivelurilor parametrilor discutati. Pentru asta, trebuie sa recladim anumite institutii, insa aceste procese sunt intotdeauna de durata care se masoara in decenii.

Nu este, astfel, de mirare, ca peste o treime dintre pensionarii romani sunt incadrati de Comisia Europeana ca avand risc de saracie si excludere sociala, comparativ cu mai putin de o cincime dintre pensionarii de la nivelul Uniunii Europene (18,3%).

Cifrele enuntate capata mai mult sens, daca vedem care este ponderea cheltuielilor cu pensiile publice in Produsul Intern Brut. In Romania, aceasta pondere se situeaza in jur de 7.7%, in timp ce la nivelul Uniunii Europene este de aproximativ 9,6%.

• Se vor imbunatati lucrurile?

Comisia Europeana estimeaza ca, in 2050, acest procent va fi de aproximativ 6,5% in Romania si 9,9% la nivelul mediei Uniunii Europene. Asadar, cu 1% in minus vor trebui acoperite pensiile unui numar de pensionari mai mare cu 22% (Banca Mondiala estimeaza ca, in anul 2050, in Romania vom avea 6,6 milioane de pensionari, comparativ cu cele 5,3 milioane de acum).

• Care ar fi solutia?

Economisirea alternativa pare a fi cea mai la indemana solutie, iar pasi au fost facuti deja in aceasta directie. In 2007, a fost lansat sistemul pensiilor private in Romania, iar, din 2008, au inceput sa functioneze pensiile private obligatorii, care administreaza in prezent aproximativ 22,5 miliarde de lei, in numele a 6,25 milioane de persoane.

Un angajat cu salariul mediu pe economie, care a inceput sa participe la pensia privata obligatorie inca de la data lansarii sistemului, are acum un activ acumulat de aproximativ 7.400 de lei. Pana in anul 2050, pensia privata obligatorie ii va aduce un plus la pensie de aproximativ 250 de Euro, timp de 20 de ani.

Deci, la pensie, vom avea pensia de la stat (aproximativ 30% din veniturile obtinute inainte de pensionare) plus pensia privata obligatorie. Pentru cei cu salariul mediu pe economie, acest lucru ar insemna, la momentul anului 2050, aproximativ 475 ￢. Mult, putin? Luand in calcul o inflatie medie anuala de 2,5%, acesti bani ar avea aceeasi putere de cumparare pe care o au acum 1.150 lei.

Asadar, nici pensia privata obligatorie nu va aduce prea multi bani in buzunarele noastre ca pensionari. De aceea, tot in anul 2007, s-a lansat si sistemul pensiilor private facultative. Insa, statul s-a gandit ca acest aspect nu este foarte motivant si a acordat un beneficiu persoanelor care pun bani deoparte pentru pensie, sub forma deductibilitatii fiscale.

Astfel, ca angajat, o contributie anuala de 400 euro (aproximativ 150 de lei pe luna), beneficiaza de deductibilitate fiscala, adica banii nu sunt impozitati. In plus, daca si angajatorul se gandeste la viitorul financiar al angajatilor sai, poate alege sa le ofere, ca parte a pachetului de “employee benefits”, un beneficiu sub forma de contributie la un fond de pensii private facultative, angajatorul beneficiind de aceeasi deductibilitate  (aproximativ 150 de lei lunar).

O contributie lunara de 300 lei, complet deductibila fiscal, intr-un orizont de 35 de ani si la un randament mediu anual de 5%, ar genera inca 300 eur pe luna care s-ar adauga la valoarea pensiei, timp de 20 de ani. Practic, ar creste veniturile generate de pensia de la stat si pensia privata obligatorie cu 65%.

In prezent, doar 368.000 de angajati au decis sa opteze pentru aceasta varianta, prin aderarea la un fond de pensii private facultative, activul acumulat pana la acest moment situandu-se la o medie de 3.196 lei pentru fiecare dintre acestia.

4 septembrie, economica.net: Bugetele companiilor de stat listate sau în insolvenţă nu vor mai trebui aprobate de Guvern, din 2016

Bugetele companiilor de stat listate pe o piaţă reglementată şi cele ale operatorilor economici pentru care s-a deschis procedura insolvenţei nu vor mai trebui supuse aprobării Guvernului, începând din 2016, conform unui proiect de Ordonanţă publicat pe site-ul Ministerului Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afacer, anunţă Agerpresi.

În prezent, bugetele de venituri şi cheltuieli ale operatorilor economici cu capital majoritar de stat se aprobă de Guvern, prin hotărâre, iar bugetele de venituri şi cheltuieli ale filialelor acestora se aprobă prin ordin comun al ordonatorului principal de credite, al ministrului Finanţelor Publice şi al ministrului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.

Renunţarea la această prevedere a fost determinată de angajamentele asumate de România faţă de instituţiile financiare internaţionale referitoare la implementarea bunelor practici de guvernanţă corporativă a întreprinderilor publice, precum şi cele referitoare la neimplicarea statului în activităţile de conducere şi administrare ale întreprinderilor publice, angajamente deja asumate prin adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice.

Conform Notei de fundamentare a proiectului de act normativ, un alt motiv este ‘necesitatea respectării guvernanţei corporative la nivelul întreprinderilor publice precum şi reglementările specifice pieţei de capital, conferind în acest mod investitorilor pieţei de capital drepturi depline în calitate de acţionari la întreprinderile publice, eliminând astfel eventuale imixtiuni ale Guvernului în activitatea de conducere şi administrare a întreprinderilor publice, asigurându-se, astfel, protecţia deplină a drepturilor acţionarilor minoritari’.

În ceea ce priveşte companiile aflate în insolvenţă, la care statul este acţionar unic sau majoritar, intenţia de a nu mai supune aprobării Guvernului bugetele de venituri şi cheltuieli a fost determinată de prevederile art. 141 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, conform cărora, pe parcursul reorganizării, debitorul va fi condus de administratorul special, sub supravegherea administratorului judiciar, iar acţionarii, asociaţii şi membrii cu răspundere limitată nu au dreptul de a interveni în conducerea activităţii ori în administrarea averii debitorului, cu excepţia şi în limita cazurilor expres şi limitativ prevăzute de lege şi în planul de reorganizare.

‘Principiile care stau la baza întocmirii unui buget de venituri şi cheltuieli la o societate sau regie autonomă aflată în procedura insolvenţei sunt circumscrise scopului procedurii, respectiv acoperirea masei credale. (…) Întrucât Legea nr. 85/2014 nu prevede că aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli este atribuţia expresă a Adunării Generale a Acţionarilor, ci o atribuţie exclusivă a participanţilor la procedura insolvenţei, situaţie în care apare ca necesară modificarea cadrului normativ care impune obligativitatea aprobării bugetelor de venituri şi cheltuieli prin hotărâre a Guvernului, astfel încât menţinerea unei asemenea prevederi ar putea fi interpretată drept o imixtiune a executivului în atribuţiile organelor abilitate de lege să gestioneze procedura insolvenţei’, se menţionează în nota de fundamentare.

Aceasta mai semnalează că, potrivit prevederilor art. 45 alin. (2) din Legea nr. 85/2014, atribuţiile manageriale aparţin administratorului judiciar ori lichidatorului judiciar sau, în mod excepţional, debitorului, dacă acestuia nu i s-a ridicat dreptul de a-şi administra averea şi întrucât deciziile manageriale ale administratorului judiciar, lichidatorului judiciar sau debitorului care şi-a păstrat dreptul de administrare pot fi controlate sub aspectul oportunităţii numai de către creditori, prin organele acestora.

4 septembrie, postare pe Facebook, Victor Ponta:

Sursa: https://www.facebook.com/victor.ponta

O nouă confirmare de la INS a creșterii economice: +3,7% în S1 2015 față de S1 2014 și +3,3% în T2 2015 față de T2 2014!

La creșterea semestrială au contribuit aproape toate ramurile economiei. Volumul de activitate pentru comerțul cu ridicata și amănuntul, transport, HoReCa s-a majorat cu 5,6%, pentru domeniul informații și comunicații cu 13,8%, pentru industrie cu 2,2%!

http://www.insse.ro/…/comunic…/pib/a15/pib_trimIIr2015_1.pdf

4 septembrie, startupcafe.ro: Bataie pe fondurile europene pentru cercetare

Beneficiari privati si publici au depus 511 proiecte in valoare totala de 1,7 miliarde de euro, in perioada 27 iunie – 1 septembrie 2015, pentru a fi finantate din fondurile europene disponibile in Programul Operational Competitivitate 2014-2020, Axa prioritara 1 – cercetare-dezvoltare, a informat, vineri, Ministerul Fondurilor Europene. 

Volumul de bani solicitati in 6 apeluri inchise depaseste cu mult sumele disponibile puse la bataie prin acele call-uri, care insumeaza doar 446 milioane de euro.

Firmele mai pot inca sa depuna proiecte de cercetare-dezvoltare pentru proiecte start-up (intreprindere cu vechime de maximum 3 ani in anul depunerii proiectului) si spin-off (intreprinderi care urmeaza sa se infiinteze pe baza unui rezultat obtinut in organizatii de cercetare de drept public), intr-un apel prin care se pun la dispozitie 15 milioane de euro, cu depunere continua pana la finalizarea bugetului alocat. Depunerea se face prin aplicatia electronica de pe site-ul Autoritatii Nationale de Cercetare Stiintifica – organism intermediar pentru Axa 1 a POC.

“Faptul ca in aceste prime apeluri s-au primit atat de multe proiecte, cu o valoare totala ridicata, creeaza premisele ca la sfarsitul perioadei de programare 2014-2020 sa obtinem 100% absorbtie pe POC”, sustine ministrul Fondurilor Europene, Marius Nica.

Calendarul viitoarelor depuneri de proiecte poate fi consultat AICI. 

6 septembrie, agerpres.ro: Iohannis: Decidenții politici trebuie să dezvolte politici economice pe termen mediu și lung

Decidenții politici din România nu ar mai trebui să privească doar pe termen scurt, ci să dezvolte politici economice pe termen mediu și lung, a afirmat președintele Klaus Iohannis duminică, în discursul ținut la evenimentul “Renault Day” de la Mioveni.

“România are nevoie de o altfel de viziune, una care să răspundă eficient nevoilor noastre de dezvoltare. Decidenții politici nu mai trebuie să privească doar pe termen scurt, ci să dezvolte politici economice pe termen mediu și lung, care să ridice productivitatea și să asigure locuri de muncă stabile și bine plătite. Sunt multe de făcut, de la administrarea eficientă a banului public, la infrastructură de calitate devenită astăzi indispensabilă, de la reducerea birocrației și corupției la creșterea libertății economice”, a spus Iohannis.

În opinia sa, colaborarea dintre Dacia și Renault dovedește că investițiile străine în țara noastră pot fi transformate în exemple clare ale succesului economic.

“Este important să susținem astfel de investiții productive în toate domeniile, să încurajăm atât investitorii străini, cât și companiile autohtone și capitalul românesc, astfel încât, prin investiții și muncă productivă, să se îmbunătățească continuu viața românilor. În același timp, statul trebuie să își onoreze obligațiile sale, care țin de climatul de afaceri, infrastructură, predictibilitate fiscală și legislativă, stabilitate și, sigur, transparență”, a afirmat președintele.

El a apreciat, rolul important deținut de Dacia în ansamblul economiei românești, dar și în crearea unei bune imagini a țării în lume.

“Astăzi, în uzina de la Mioveni sunt fabricate peste 60 de mașini într-o singură oră, care ajung apoi în zeci de țări, pe patru continente. Fără îndoială, mașina Dacia a fost și este un simbol pentru viața românilor, dar și pentru imaginea României în lume. (…) Dacia are o contribuție semnificativă la produsul intern brut al României, iar vânzarea mașinilor Dacia în străinătate înseamnă 8% din exporturile noastre. Creșterea vânzărilor Dacia pe marile piețe din vestul Europei, și nu numai, este indiciul clar al competitivității producției de la Mioveni”, a mai spus șeful statului.

Președintele Klaus Iohannis a participat duminică la evenimentul “Renault Day” organizat pe platforma Dacia de la Mioveni.

6 septembrie, adevarul.ro: ANAF descrie ironic conformarea fiscală a unor restaurante şi baruri de la mare: „Miracol pe litoralul românesc!“

Controalele ANAF pe litoral au mărit în mod „miraculos” conformarea fiscală a proprietarilor de localuri Pe pagina de Facebook a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) a apărut o savuroasă postare semnată Serviciul de Comunicare, Relaţii Publice şi Mass-Media, în care – pe un ton ironic – sunt prezentate câteva exemple de creşteri spectaculoase ale încasărilor înregistrate la casele de marcat ale unor localuri de pe litoral. Redăm în continuare, integral, textul postat de reprezentanţii ANAF pe reţeaua de socializare Din ciclul “a crescut consumul cu 5,4%, e normal să colectezi 39% în plus la TVA în zona Bucureşti-Ilfov” şi pentru a elimina cea mai mică umbră de îndoială cu privire la perspicacitatea frăţiei “consumiştilor”, vă prezentăm astăzi un top 10 al managerilor de succes de pe litoral care au înregistrat creşteri ale business-ului cu adevărat miraculoase. De exemplu, dacă în perioada mai-iulie 2014 unul dintre ei a fiscalizat 88.497 lei, în mai-iulie 2015 rapoartele caselor de marcat ale aceluiaşi club au înregistrat un uimitor 1.444.307 lei, ceea ce înseamnă o creştere de cca 1.500%. Ne putem doar închipui cum ar suna declaraţia acestui manager excepţional, în cadrul unui interviu din revistele de business care prezintă top-uri şi poveşti de succes în afaceri, cu personaje care pleacă la drum cu 100$ împrumutaţi de la familie şi ajung peste un an la cifre de afaceri de milioane de euro: “Sincer, nu ştiu exact să vă spun. Eu sunt acelaşi, iar clubul nu are nimic în plus faţă de anii trecuţi. Cred că a crescut consumul. Este posibil ca românii să fi fost extrem de însetaţi în această perioadă. După cum ştiţi, a fost şi secetă. Mă mai gândesc şi la faptul că este posibil ca turiştii de anul acesta să fi băut mai mult şi de nervi când au văzut cum inspectorii Antifraudă intră în club în timp ce ei sunt la distracţie.” “Miracolul de pe litoral”, cum va rămâne de acum înainte în memoria colectivă a românilor, este o demonstraţie extrem de clară a viziunii de excepţie a unor politicieni, deveniţi peste noapte specialişti în domeniul fiscal, cu o capacitate de deducţie rafinată care au intuit cu precizie faptul că cca 5 miliarde lei colectate în plus la TVA, pe primele 8 luni din 2015 faţă de aceeaşi perioadă din 2014, după o “gaura” la venituri de aproape 1 miliard lei în urma scăderii TVA la alimente, provin exclusiv din consum, fără ca acţiunile de combatere a evaziunii fiscale de către ‪#‎ANAF să aibă vreun rol. De asemenea, precizăm că, în timp ce consumul creştea cu 1.500% pe litoral, inspectorii Antifraudă veneau la serviciu şi, între meciurile din campionatul intern de Solitaire, rezolvau cazuri de buticari şi precupeţe de zarzavaturi, cum ar fi: – identificarea unui lanţ de 70 de firme controlate de doi fraţi de origine turcă, prin intermediul cărora, din 2013 până în prezent, au cauzat un prejudiciu de peste 31 milioane euro (cca 140 mil lei) – identificarea unui circuit tranzacţional fictiv format din patru firme cu sediul în România (Oradea) şi Ungaria, prin intermediul cărora, în perioada 2012-2014, bugetul de stat a fost prejudiciat cu peste 1,3 milioane euro – stabilirea unui prejudiciu de 30 milioane euro cauzat prin operaţiuni economice fictive suspecte de evaziune fiscală şi spălare de bani efectuate de firme din domeniul tehnologiei informaţiei şi construcţiilor – identificarea unui lanţ de 40 firme tip “fantomă”, care au cauzat un prejudiciu de 14.365.874,71 euro, reprezentând accize şi TVA, prin comercializare frauduloasă de produse energetice în perioada 2013–2014 – identificarea unui prejudiciu de peste 7,6 milioane lei (cca 1,7 milioane euro) cauzat prin sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale de către o fundaţie, care avea drept scop principal de activitate organizarea de concursuri şi teste de evaluare în educaţie pentru elevi şi studenţi, în unităţi de învăţământ la nivel naţional – identificarea unui prejudiciu de 11,2 milioane lei cauzat prin sustragerea de la plata TVA datorată bugetului de stat de către o reţea de 10 firme controlate de un grup de cetăţeni chinezi. Suntem convinşi că aţi citit în presă despre toate aceste cazuri, după ce noi le-am făcut publice, imediat sub rubrica dedicată băbuţei cu urzici, atacată de nemiloşii inspectori Antfraudă, deghizaţi în uniformele Poliţiei Locale. Serviciul de Comunicare, Relaţii Publice şi Mass-Media

6 septembrie, adevarul.ro: Mai are România nevoie de un nou acord cu FMI? Economiştii îi acuză pe politicieni că fug de responsabilitate

Ivan România înregistrează a doua creştere economică din Uniunea Europeană, însă Eugen Teodorovici anunţă începerea negocierilor pentru o nouă înţelegere cu FMI şi UE. Economiştii arată şi de ce: Codul Fiscal este de vină. România vrea să înceapă în acest an discuţii pentru un nou acord cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Comisia Europeană (CE) cu sprijinul marilor partide parlamentare, însă în acest caz ţara noastră ar conemna un nou paradox: am avea al patrulea acord consecutiv într-un moment în care economia creşte cu unul dintre cele mai puternice ritmuri din UE, de aproape 4% faţă de anul precedent. Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor, a anunţat că noul acord ar fi flexibil, iar înţelegerea ar veni ca o protecţie faţă de şocurile externe. „România poate rezista pe cont propriu şi nu avem nevoie de finanţarea de la FMI, dar ar fi bine să avem un acord flexibil, ca protecţie faţă de posibilele turbulenţe pe pieţe. Costurile de finanţare ale statului sunt foarte scăzute în prezent, dar nu se ştie niciodată“, a spus Teodorovici într-un interviu pentru Bloomberg. Liviu Dragnea, preşedintele PSD, a afirmat într-un interviu separat că social-democraţii au transmis Guvernului să negocieze acordul. Opoziţia sprijină, la rândul ei, ideea ca România să încheie un nou acord cu FMI şi UE, potrivit Alinei Gorghiu, co-preşedinte PNL. „Liderii politici fug de responsabilitate“ Economiştii văd diferit această idee. Analistul Florin Cîţu spune că un nou acord ar fi „ciudat“, iar printr-o nouă înţelegere politicienii fug de responsabilitate. „Este un reflex al politicienilor noştri să se ascundă în spatele unei instituţii financiare“, a declarat Cîţu, pentru „Adevărul“. „Această clasă politică nu vrea să-şi asume nimic. Noi oricum nu am făcut mai nimic din actualul acord. Chiar nu-i înţeleg deloc declaraţia (lui Teodorovici – n.r.). Nu avem nevoie. Avem nevoie de independenţă economică. La Codul Fiscal, FMI s-a opus. Nu văd niciun fel de valoare adăugată la un nou acord cu FMI, doar vom plăti un comision în plus“, a spus Cîţu. Analistul spune că o nouă înţelegere ajută doar partidele şi că a contat şi faptul că anul viitor vor fi alegeri legislative în România. Cîţu a mai spus că România oricum avea de respectat deficitul structural de 1% asumat prin acordurile europene şi că FMI oricum ar fi făcut evaluări periodice ale economiei noastre din simplul fapt că suntem stat membru. Profesorul de economie Mircea Coşea se întreabă retoric de ce apelează Guvernul la un nou acord, dacă autorităţile anunţă triumfalist că totul merge bine în ţară. „De la Guvern ni se spune că lucrurile merg fantastic în România, că reducerea TVA funcţionează, se strâng bani la buget şi toate lucrurile merg numai bine, atunci de ce mai avem nevoie?“, arată Coşea. El spune şi de ce: pentru că există mai multe pericole, criza din Grecia, turbulenţele din China, situaţia din Ucraina, criza imigranţilor şi efectele negative ale secetei din ţara noastră. De asemenea, Mircea Coşea arată că economia stagnează, creşterea între cel de-al doilea trimestru faţă de primul fiind de doar 0,1%. Legea salarizării, problemă mare Pe de altă parte, el spune că, momentan, nu se ştie dacă Fondul este de acord cu noul Cod Fiscal, proaspăt re-votat în Parlament, sau cu majorările salariale promise în domeniul bugetar. „Am ascuţit un cuţit foarte bine, dar nu avem pâinea pe care să o tăiem. O să vedeţi că de la jumătatea lui 2017 o să fim nevoiţi să facem modificări în Codul Fiscal şi să facem tăieri (de cheltuieli – n.r.)“, avertizează Coşea, care este de acord cu parafarea unei noi înţelegeri cu instituţiile internaţionale. Economistul mai spune că, în locul reducerii cotei generale de TVA, Guvernul trebuia să elimine mai întâi taxa pe stâlp, să elimine acciza de 7 eurocenţi pe litru şi să scadă impozitul pe dividende de la 16% la 5%, pentru a stimula investiţiile. Abia apoi ar fi fost logic să reducă şi cota generală de TVA de la 24% la 20%. Ce crede BNR Oficialii Băncii Naţionale a României (BNR) au avut poziţii contradictorii de-a lungul timpului privind un nou acord cu organismele financiare internaţionale. În luna mai, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, afirma că România are nevoie de un „avocat al Diavolului“ şi că un parteneriat cu acestea ar fi benefic pentru „a vinde credibil reforma fiscală“, în caz contrar „tot ce ai putea să câştigi din reforma fiscală pierzi la dobânzi (la titlurile de stat – n.r.)“. Mai exact, dacă investitorii de la care România s-a împrumutat pe plan internaţional prin emisiuni de obligaţiuni de stat nu consideră credibil Codul Fiscal, atunci ar putea cere dobânzi mai mari, ceea ce ar duce la cheltuieli mai mari pentru Guvern. Totuşi, în 2012, Isărescu nu mai dorea un alt acord cu FMI, deoarece ar fi dat un semnal că lucrurile nu merg bine. „Cel mai bine ar fi să ieşim din acest acord, ceea ce ar însemna că lucrile merg bine şi nu mai avem nevoie de profesor. Dacă te mai lungeşti într-un asemenea acord, nu va mai fi un mesaj bun“, afirma atunci Isărescu. Avem nevoie de parafă pe reducerile de taxe Şi Greg Konieczny, managerul Fondului Proprietatea, susţine existenţa unui nou acord din perspectiva reducerilor masive de taxe. „În lipsa unui nou acord cu instituţiile financiare internaţionale, astfel de tăieri masive de taxe şi impozite ar putea expune România la o instabilitate financiară externă care s-ar putea regăsi în costuri ridicate cu îndatorarea pentru bugetul de stat, care în final ar trebui suportate de cetăţenii români. Din perspectiva noastră, cel mai binevenit scenariu pentru stabilitatea financiară pe termen lung a ţării ar fi distribuirea acestor scăderi de taxe pe durata următorilor trei ani şi, în acelaşi timp, obţinerea unui nou acord cu FMI“, afirma Koniczny în data de 14 august. Principalele amendamente la Codul Fiscal vizează reducerea cotei TVA de la 24% la 20% începând de la 1 ianuarie 2016 şi de la 20% la 19% începând de la 1 ianuarie 2017. Tot din 2017 urmează să fie eliminată şi taxa pe stâlp de 1% din valoarea activelor, cu excepţia sectorului agricol, care beneficiază de o scutire încă din 2016. Eliminarea supraaccizei la carburanţi se va face tot din 2017, ca şi micşorarea impozitului pe dividende. În fine, în varianta modificată a Codului Fiscal a fost reintrodusă prevederea potrivit căreia consiliile locale au posibilitatea de a majora cu până la 500% a impozitul pe clădirile şi terenurile neîngrijite, acesta aplicându-se de la 1 ianuarie 2016.

6 septembrie, cursdeguvernare.ro: Un tabel: Cum își cheltuie bugetele statele UE. Câteva particularități ale României

În contextul discuțiilor pe Codul Fiscal, chestiunea cheltuielilor bugetare pentru ținerea sub control a deficitului a fost atinsă doar în treacăt. Dincolo de necesitatea ca execuția bugetară să fie acopere și o eventuală strategie, bugetul și fiscalitatea cere-l produce fiind singurele instrumente prin care un stat poate interveni în economie.

Un tabel, bazat pe datele Eurostat, pune în comparație modul în care-și cheltuie România bugetul, cu viziunea și prioritățile celorlalte state UE.

Notă: Eurostat, biroul de statistică al UE, propune o metodologie bazată pe următoarele capitole: servicii publice generale (unde sunt incluse, printre altele, cheltuielile de funcţionare ale ministerelor şi instituţiilor publice, ale organelor legislative, financiare şi fiscale), apărare, siguranţă şi ordine publică, afaceri economice (transport, agricultură, energie), protecţia mediului, locuinţe şi utilităţi (apă, iluminat public, dezvoltare), sănătate, cultură, educaţie şi protecţie socială (pensii şi ajutoare sociale). Analiza a fost realizată pe baza celor mai recente date disponibile (2013), iar sumele alocate fiecărui domeniu sunt exprimate ca procent din Produsul Intern Brut. Sumele aferente fiecărui domeniu includ toate cheltuielile administraţiei publice centrale şi locale pentru asigurarea serviciilor respective, de la cheltuieli cu salarii, la achiziţii de bunuri, investiţii, subvenţii sau alte cheltuieli specifice fiecărui domeniu.

Sursa datelor: Eurostat. CLIK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Observații pentru România, prin comparație cu alte state

Pentru Sănătate și Educație: Puțin și ineficient

La sănătate, România a cheltuit în 2013 echivalentul a 4% din PIB, mult sub media de la nivel european, de 7,2% din PIB. Asta în condiţiile în care, Lituania, un stat care a avut cheltuieli raportate la PIB comparabile cu România, de 35,5%, a alocat 5,6% din PIB pentru serviciile de sănătate.

Potrivit metodologiei Eurostat, cheltuielile de sănătate includ achiziţia de medicamente şi echipamente medicale, salariile din acest sector, precum şi banii cheltuiţi pentru asigurarea funcţionării spitalelor de stat.

Singurul stat membru UE care alocă sănătăţii un procent mai scăzut din PIB decât România este Cipru, cu 3,1%. La polul opus se află Danemarca, unde în 2013 sănătatea a primit 8,7% din PIB.

O situaţie similară se poate observa şi la educaţie, unde Lituania cheltuieşte de două ori mai mult decât România, respectiv 5,6% din PIB, faţă de 2,8% alocaţi de executivul de la Bucureşti în 2013. Statisticile europene relevă, de altfel, că România este pe ultimul loc în UE la acest capitol, Bulgaria alocând al doilea cel mai scăzut procent, de 3,8% din PIB.

Cehia şi Polonia se află cu 5,2% din PIB, respectiv 5,3%, peste media europeană de 5%, în timp ce Ungaria se află uşor sub linie, cu 4,7% din PIB alocaţi în 2013 pentru educaţie. Suedia conduce clasamentul statelor care alocă cele mai mari resurse bugetare la acest capitol, respectiv 6,6% din PIB.

Pentru companiile și afacerile statului: mult și ineficient

România a alocat cu 1,9 puncte procentuale mai mult decât media europeană la capitolul “afaceri economice“, unde sunt incluse activităţile statului din diferite domenii (transport, energie, agricultură, minerit, construcţii). Aici, cheltuielile s-au ridicat la 6,2% din PIB, mai mult decât în state precum Marea Britanie (3,1%), Franţa (4,9%) sau Austria (5,7%).

Dacă ne uităm la câteva dintre aceste activităţi economice, se poate observa că România a cheltuit o parte semnificativă din aceşti bani pentru transporturi, cu 1,7% din PIB mai mult decât media UE.

În anul 2013 România a cheltuit 3,7% din PIB pentru transportul rutier, feroviar, maritim şi aerian, o alocare de peste două ori mai mare decât cea a Germaniei, spre exemplu, care a cheltuit 1,6% din PIB la acest capitol.

Practic, aici se regăsesc cheltuielie statului pentru construcţia şi mentenanţa infrastructurii de transport, dar şi pentru supravegherea şi reglementarea diferitelor tipuri de transport.

O mare parte din aceşti bani a ajuns la companiile finanţate din bani de la buget: Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) care administrează reţeaua rutieră, CFR SA, CFR Marfă, CFR Călători şi Metrorex, companii care administrează şi exploatează infrastructura ferată, portul Constanţa, dar şi aeroporturile din România.

Pentru administrarea afacerilor şi serviciilor agricole şi silvice s-au cheltuit 0,9% din PIB, de trei ori mai mult decât media UE. Aceste afaceri şi servicii se referă, potrivit Eurostat, la conservarea sau extinderea terenurilor arabile, la reformele agrare şi de restituire a terenurilor, dar şi la supravegherea şi reglementarea industriei agricole.Totodată este vorba despre cheltuielile făcute de stat pentru construcţia şi operarea sistemelor de control al inundaţiilor, pentru lucrările de irigaţii şi drenaj, precum şi pentru acordarea de subvenţii în aceste scopuri.

Cât de funcționale sunt rezultatele acestor cheltuieli, se vede chiar în acest an, în care seceta a compromis sectoare întregi din culturile vegetale.

Tot aici intră şi cheltuielile cu programele de sprijinire a fermierilor, de extindere a serviciilor veterinare şi de combatere a dăunătorilor. În ceea ce priveşte componenta silvică, aceasta se referă la servicii de extindere şi raţionalizare a fondului forestier, de supervizare şi reglementare a operaţiunilor silvice, de sprijinire a lucrărilor de reîmpădurire, de combatere a dăunătorilor şi bolilor şi de prevenire a incendiilor.

România s-a aflat mai aproape de media europeană şi în ceea ce priveşte administrarea afacerilor şi serviciilor din energie. La această categorie sunt incluse, spre exemplu, cheltuielile statului pentru susţinerea electrocentralelor.

Rezultatele economice în companiile de stat, energie și transporturi sunt vizibile.

Cheltuieli cu dezvoltarea comunităților: mult

La capitolul “locuinţe şi utilităţi”, unde sunt incluse cheltuielile statului pentru dezvoltarea comunităţilor, precum şi pentru alimentarea cu apă şi iluminatul public, România a cheltuit în 2013 1,2% din PIB, cu 0,5 puncte procentuale peste media europeană.

Trebuie menţionat că la această categorie nu sunt incluse cheltuielile pentru construcţia efectivă de locuinţe, de străzi sau de infrastructură utilitară.

Tot peste media europeană au fost şi cheltuielile destinate protecţiei şi siguranţei publice. Aici sunt incluse cheltuielile pentru funcţionarea serviciilor de poliţie, de pompieri, a instanţelor şi a închisorillor. România a cheltuit – în 2013 – 2,2% din PIB pentru siguranţa publică, la fel ca Polonia, Slovenia, Portugalia sau Marea Britanie.

Cheltuielile sociale: Sub medie în accepțiunea europeană a protecției sociale

În mod suprinzător, cheltuielile cu protecția socială se află semnificativ sub alocările din celelalte state UE. Cel mai probabil, alocările sunt mici din cauza modului diferit în care se fac aceste alocări în România: o parte din facilitățile și ajutoarele pentru cei care au nevoie de sprijin social vin fie prin cheltuielile cu comunitățile, fie prin sibvențiile care se fac la energie și utilități – adică cheltuieli pe care procedura Eyurostat nu le contabilizează la suport social :

Cheltuiala statului român cu pensiile şi ajutoarele sociale a fost de 11,5% din PIB în 2013, cu 8,1 puncte procentuale mai mică decât media europeană de 19,6% din PIB.

Aici sunt incluse toate indemnizaţiile şi ajutoarele plătite de stat. Printre acestea se numără cele de boală sau de invaliditate, cele pentru familii şi copii (spre exemplu, alocaţiile sau indemnizaţiile pentru creşterea copilului), indemnizaţia de şomaj, ajutoarele pentru încălzire, dar şi pensiile de stat.

La protecţia mediului şi la cultură, cheltuielile raportate la PIB ale României au fost aproapiate de mediile europene.