Home
Judetul Bacau
Linkuri utile
Despre noi
Membri
Proiecte
Parteneri
Comisii de lucru
Agentii
Birouri
Reprezentante
Media
Publicatii
Contact

RAPORT SĂPTĂMÂNAL SISTEM BANCAR, 14-20 septembrie 2015

14 septembrie, Zf.ro: Piraeus Bank are aproape 2.000 de POS-uri instalate la comercianţi şi circa 300 de ATM-uri

Piraeus Bank, un jucător de talie medie din sistemul bancar, are aproximativ 1.970 de POS-uri instalate la comercianţi, în timp ce numărul bancomatelor ajunge la 275, potrivit informaţiilor furnizate de bancă la solicitarea ZF. La nivelul întregii ţări, reţeaua de POS-uri ajungea la sfârşitul lunii iunie la 136.000 de unităţi, în creştere cu 2% faţă de perioada ianuarie-martie.

BNR a modificat recent modul în care raportează numărul unităţilor POS, astfel că datele din primul semestru din acest an nu mai pot fi comparate cu aceeaşi perioadă a anului trecut. BRD, Banca Transilvania şi Raiffeisen Bank au jumătate din POS-uri, un segment de piaţă care aduce comisioane din venituri de circa 50-70 mil. euro anual.

BRD are cea mai extinsă reţea de POS-uri, de aproximativ 26.000 de terminale de plată, fiind urmată de Banca Transilvania, instituţie de credite care în prezent trece printr-un proces de înlocuire a jumătate din reţeaua de POS-uri cu unele contactless, cu circa 24.000 de terminale.

Podiumul este completat de Raiffeisen, cu circa 14.000 de POS-uri, potrivit celor mai recente date puse la dispoziţia ZF de către bănci. Plăţile cu cardurile la comercianţi au crescut constant în ultimiiani, tranzacţiile pe acest segment de piaţă fiind de circa 20-25 mld. lei (5-6 mld. euro) pe an, potrivit datelor BNR.

15 septembrie, Agerpres.ro: Finanțarea de urgență oferită de BCE băncilor grecești a scăzut cu 1,35 miliarde euro, în august

Banca Centrală Europeană (BCE) a redus finanțarea de urgență destinată băncilor grecești (ELA) cu 1,35 miliarde de euro, în luna august, arată datele publicate luni de Banca Centrală a Greciei, după ce introducerea restricțiilor asupra mișcărilor de capital a încetinit retragerile de depozite din bănci, transmite Reuters.

Potrivit datelor oficiale, finanțarea de urgență, care este mai costisitoare decât împrumuturile obișnuite de la BCE, a scăzut la 83,95 miliarde de euro la finele lunii trecute, de la 85,3 miliarde de euro, în iulie.

Băncile grecești se bazează pe finanțarea de urgență pe care o primesc de la Banca Centrală a Greciei, cu acordul BCE, începând din luna februarie a acestui an, când au fost excluse de la operațiunile obișnuite de finanțare derulate de BCE, din cauza întârzierilor apărute în negocierile dintre Guvernul de la Atena și creditorii săi internaționali.

După reuniunea de politică monetară din data de 3 septembrie, președintele BCE, Mario Draghi, a declarat că este prea devreme să fie reintrodusă o derogare care să permită, din nou, accesul băncilor grecești la finanțarea obișnuită oferită de BCE. În plus, derogarea ar permite, teoretic, Greciei, să fie inclusă în programul de achiziții de obligațiuni demarat de BCE în luna martie. Cu toate acestea, o decizie cu privire la această derogare nu este așteptată până când nu va fi format un nou guvern grec, după alegerile legislative de duminică.

Între timp, plafonul finanțării de urgență destinată băncilor grecești (ELA) a fost redus până la 89,1 miliarde de euro, acesta urmând să rămână în vigoare până la următoarea reuniune a Consiliului guvernatorilor BCE, programată pentru data de 16 septembrie.

 

16 Septembrie, postare pe blog, Cezar R.: Clienti nemultumiti, rasplatiti de banca

Sursa: http://financialzonex.blogspot.ro/2015/09/clienti-nemultumiti-rasplatiti-de-banca.html

Istoria relatiilor cu banca ne-a invatat ca, in momentul in care un client este nemultumit de serviciile primite, trebuie sa mai vina cu bani de acasa pentru a incheia relatia cu institutia respectiva. Insa, mai nou, clientii Bancii Feroviare au aflat ca vor primi compensatii daca decid sa renunte la relatia cu institutia de credit.

Banca Comerciala Feroviara si-a anuntat clientii, persoane fizice, ca, in cazul in care sunt nemultumiti si vor sa isi inchida conturile deshise la banca dupa un an, vor primi o despagubire de 100 de euro, echivalent lei, la cursul BNR din ziua platii. Din aceasta suma, banca va retine impozitul valabil in momentul platii.

Oferta are, insa, si o serie de conditii. Clientul trebuie sa detina un cont Primus timp de 12 luni, sa nu fi fost anterior client al bancii, sa inregistreze in contul curent cel putin o incasare lunara cu valoarea minima de 6.500 de lei, timp de douasprezece luni consecutiv. In plus, la finalul celor 12 luni trebuie sa transmita bancii o solicitare de incheiere a relatiei.

„Aceasta solicitare, precum si plata garantiei, trebuie sa fie incluse intr-o cerere scrisa si depusa la ghiseul bancii. Termenul pentru depunere este ultima zi lucratoare din luna urmatoare aniversarii a douasprezece luni de la prima incasare in contul curent a sumei minime de mai sus”, se mentioneaza intr-un comunicat al bancii.

Potrivit reprezentantilor institutiei, „Satisfaction Guarantee” este o facilitate pusa la dispozitie persoanelor fizice pentru a crea o relatie pe termen lung, in cadrul careia Banca Comerciala Feroviara isi asuma riscul de a nu se fi ridicat la asteptarile clientilor.

„Conditiile ofertei pot fi consultate integral in sucursalele BCF si pe site”, se mai arata in comunicatul bancii.

 

16 septembrie, postare pe blog, Cezar R.: Oferta dezamagitoare de la Bancpost pentru debitorii in franci

Sursa: http://financialzonex.blogspot.ro/2015/09/oferta-dezamagitoare-de-la-bancpost.html

Bancpost, una dintre bancile cu portofoliu important de clienti cu credite in franci elvetieni, a anuntat, oficial, oferta de conversie a acestor imprumuturi in lei. Propunerea este, insa, departe de asteptarile clientilor. Banca acorda debitorilor doar o perioada de respiro, de trei ani, dupa care acestia se vor intoarce la rate greu de suporta.

Astfel, institutia de credit propune clientilor conversia din franci in lei, la cursul din ziua conversiei, iar la soldul rezultat aplica o dobanda de 1,5%, fixa timp de trei ani. Oferta ese valabila doar pentru creditele garantate cu ipoteca.

Reprezentantii bancii sustin ca rata lunara va scadea, in medie, cu 30% in perioada de trei ani de dobanda fixa. „Dupa aceasta perioada se va aplica o dobanda individualizata variabila, compusa din marja fixa si indicele ROBOR la 3 luni”, se arata intr-un comunicat al bancii.

In plus, banca nu va percepe comision de administrare credit sau de analiza.

Banca nu acorda discount la sold

Comunicatul Bancpost nu mentioneaza nivelul marjei de dobanda care se va aplica peste indicele ROBOR la trei luni dupa expirarea perioadei de dobanda fiaxa. In cadru discutiilor dintre repezentanii bancii si cei ai clientilor s-a avansat o marja cuprinsa intre 3% si 4,6% in functie de tipul creditului si de situatia specifica a fiecarui debitor in parte.

”Din informatiile prezentate, in urma acceptarii acestei oferte, in prima parte a perioadei de creditare, rata se va diminua semnificativ, insa la sfarsitul perioadei de dobanda fixa cuantumul acesteia se va majora si va varia in functie de indicele ROBOR”, au sesizat reprezenantii Asociatiei Utilizatorilor Romani de Servicii Financiare (AURSF) intr-o scrisoare pe care au trimis-o clientilor pe care i-au reprezenta in negocierile cu banca, derulate in primavara si in vara acestui an.

Reprezentantii AURSF  au remarcat si faptul ca reducerea ratei lunare este calculata ca medie pe intregul portofiliu de credite, ceea ce inseamna ca o parte din clienti vor beneficia de o reducere de rata mai mica decat cea promisa.

In plus, „oferta nu are nicio componenta de discount la sold, aspect pe care l-am semnalat reprezentantilor bancii, carora le-am transmis ca, in lipsa acestuia, oferta ar putea sa nu se bucure de un interes prea mare in randul consumatorilor. Aspectul negativ cel mai important al acestei oferte il reprezinta faptul ca, in lipsa unui discount la soldul creditului, consumatorii pastreaza un grad ridicat de vulnerabilitate in fata bancii, avand in vedere reducerea dramatica a valorii proprietatii cu care au garantat creditul”, mentioneaza reprezentantii clientilor.

Clientii Bancpost vor fi invitati la banca pentru a li se prezenta oferta

In perioada urmatoare, „clientii Bancpost cu credite in franci elvetieni garantate cu ipoteca vor fi invitati in unitatile bancii pentru prezentarea noii oferte de conversie”, se mentioneaza in comunicat.

Ramane de vazut cat succes va avea aceasta oferta, avand in vedere ca difera foare mult de oferta primita de clientii Volksbank de la Banca Transilvania. Aceasta din urma a rambursat clientilor contravaloarea comisionului de risc retinut abuziv de la acordarea creditului pana in prezent din soldul rezultat in urma conversiei, la suma ramasa a aplicat un discount de 22,5%, iar conversia s-a realizat la cursul BNR din ziua semnarii contractului.

 

16 septembrie, wall-street.ro: Banca Feroviara a incheiat procesul de “primenire” a angajatilor si se bate pentru o cota de 1% in urmatorii doi ani

Banca Feroviara a incheiat procesul de “primenire” a angajatilor si se bate pentru o cota de piata de 1% in urmatorii doi ani

Banca Comerciala Feroviara (BCF), banca cu capital autohton (si in scurt timp singura) detinuta de industriasul Valer Blidar, a incheiat un proces complex de “primenire” a resursei umane, din aceasta pozitie urmand sa ataca pragul de 1% cota de piata in urmatorii doi ani, a declarat intr-un interviu acordat wall-street.ro Lucian Isar, presedintele Consiliului de Supraveghere.

Gradul de rotatie al angajatilor pe parcursul procesului a fost de circa 30%.

“Planul principal pentru acest an a fost cel de finalizare a procesului de primenire a echipei. Acum avem un CEO performant (Ioan Mihai Anca – n.r.), care probabil are cel mai complex CV din sistemul bancar romanesc. A participat la lansarea de banci, la fuziuni de banci, la restrangeri de activitate. Este foarte greu sa gasesti un CEO care sa fi trecut prin toate fazele de expansiune si respectiv de restrangere a unui ciclu financiar”, a explicat presedintele Bancii Feroviare.

Isar recunoaste ca banca este destul de pragmatica si are indicatori de performanta pentru CEO inspirati de industria de private equity si venture capital. “Targetul este simplu: 20% rentabilitate a capitalului. Mai sunt, fireste, si target-uri legate de expansiune si de zonele de business in care vrem sa intram”, puncteaza Lucian Isar.

Banca cu capital integral romanesc vrea sa atace in scurt timp si diaspora, urmand sa acorde credite pentru achizitia de imobile si terenuri din Romania pentru romanii care muncesc in strainatate. Totodata, Banca Feroviara va mai deschide o noua sucursala pana la finalul anului, ajungand astfel la 16 unitati. De altfel, institutia fondata de Valer Blidar nu exclude cresterea prin achizitii, dupa ce anul trecut a intrat in discutii pentru achizitia unei banci de talie mica. “Intentionam si in aceasta perioada sa ne uitam dupa diverse banci care doresc sa isi restranga activitatea in Romania”.

“Din perspectiva tintelor cantitative, BCF mizeaza in acest an pe cresterea cu 30% a portofoliului de credite si o dublare a numarului de clienti, persoane fizice si antreprenori”, a subliniat Isar.

Cea mai importanta tinta: consolidarea pe zona IMM-urilor

Consolidarea pe zona IMM-urilor, exportatoare si importatoare, este obiectivul zero al conducerii BCF, banca lansand si cateva produse dedicate antreprenorilor, cum ar fi garantarea unui spread bun la schimbul valutar, cu 15% sub cel mai mic spread standard aplicat de cele mai mari 10 banci din piata, dar si un pachet de plati, cash management si un cont fara comisioane.

Tramvaiele Imperio, productia cu cel mai mic consum energetic din lume

“IMM-urile nu sunt foarte reactive la comisioane si, prin urmare, faptul ca noi avem un cont fara comisioane nu le impresioneaza foarte mult, dar motivatia pentru care se reorienteaza de la alte banci catre noi este teama de schimbare a pozitiei acestor banci straine fata de piata din Romania. Le este teama ca bancile, la un moment dat, vor decide sa iasa din piata. Este destul de dificil pentru un IMM sa se trezeasca ca trebuie sa refinanteze de pe o luna pe alta o linie de credit”, spune Isar, care avertizeaza ca multe dintre bancile cu capital strain incep sa isi retraga expunerea pe Romania si asta se resimte asupra IMM-urilor.

Cu ce bancheri vrea sa iasa Banca Feroviara din liga bancilor mici

Ioan Mihai Anca, CEO-ul bancii, are o experienta de 35 de ani in sistemul bancar. El a fost CEO al bancilor West Bank si C.R. Firenze Romania si prim director general adjunct al Intesa Sanpaolo Bank Romania.

Razvan Radulescu este Chief Operations Officer (COO), el fiind recrutat tot de la o banca romaneasca, BRCI. Radulescu a fost director de operatiuni si in cadrul Millennium Bank.

Radu Petrea ocupa functia de Chief Business Officer al BCF, anterior fiind CEO si presedinte al consiliului de supraveghere al OTP Bank Romania.

Bogdan Mihoc este seful pe Trezoreria BCF si are o experienta de peste 13 ani in banking, ocupand anterior si functia de trezorier sef al UniCredit Tiriac Bank.

17 septembrie, romanialibera.ro: Tot ce vrei să știi despre cardul tău de credit și la ce ajută cu adevărat

Cardul de credit, chiar dacă fizic arată ca un card de debit pe care primim salariu sau alte surse de venit, are totuși caracteristici unui credit și se obține pe baza unui contract între solicitant și unitatea bancară unde s-a făcut solicitarea.

Ca și idee, pentru acordarea unui card de credit, băncile solicită documente care să evidențieze veniturile și cheltuielile, iar pe baza lor stabilesc bonitatea solicitantului. În plus, la calcularea bonității pentru cardul de credit se iau în calcul și alte venituri, nu doar salariul, dar condițiile de îndeplinit și criteriile de eligibilitate diferă mult de la o bancă la alta și de la un tip de card de credit la altul.

De exemplu, sunt bănci pentru care vârsta minimă ca să poți să îți faci un card de credit începe la 21 de ani și se încheie la 70 de ani, vârstă la expirarea cardului, iar alte bănci au stabilit că le acordă pentru cei care au între 18 și 65 de ani. Mai mult de-atât, unele bănci sunt dispuse să acorde carduri de credit și celor care au venituri lunare de 400 de lei, dar altele impun venituri de minimum 1000 de lei și vechime de minimum șase luni la actualul loc de muncă.

Spre deosebire de un card de debit și de un credit, la acordarea cardului de credit se stabilește o sumă maximă, denumită limită de credit, până la care poate cheltui solicitantul. De asemenea, spre deosebire de un credit, suma maximă acordată printr-un card de credit are o valoare mai mică. Totuși, această sumă poate fi și de 16 ori mai mare decât venitul net al utilizatorului în funcție de profilul clientului, domeniul în care activează. Sunt bănci care acordă anumite facilități persoanelor care lucrează în cadrul armatei, medici sau avocați pentru că sunt meserii care sunt căutate și unde stabilitatea financiară la locul de muncă este asigurată.

De asemenea, în contractul pentru cardul de credit, se trece o perioadă de grație, în care nu se percepe dobândă pentru suma cheltuită. Perioada de grație nu începe din ziua primei achiziții care se face, ci este specificată în contract. Confom datelor contractuale, în funcție de bancă, această perioadă variază între 18 și 61 de zile.

Mai mult, la fel ca la un credit, unele carduri de credit permit refinanțarea altor carduri de credit. De exemplu, există cazuri în care această refinanțare se face cu 10% reducere, la care se adaugă șase luni grație, 36 luni de rațe fixe, fără dobândă.

IMPORTANT! Ca să beneficiați de această perioadă de grație e important ca sumele cheltuite să se facă doar prin intermediul cardului. Dacă se scot bani de pe card se încasează comision, nu există perioadă de grație și dobânzile sunt mult mai mari.

18 septembrie, zf.ro: Mişu Negriţoiu: „Asigurările sunt unde era sistemul bancar în urmă cu 10-15 ani“

Fostul bancher Mişu Negriţoiu spune că piaţa de asigurări este acum unde se afla piaţa bancară în urmă cu 10-15 ani şi că lucrurile nu se mai pot improviza ca până acum. El atrage atenţia că, spre deosebire de banking, în asigurări clienţii dau banii înainte şi societăţile trebuie să constituie rezerve pentru plata despăgubirilor.

„În asigurări, în primul rând trebuie să pui deoparte bani pentru despăgubiri, 60-70% din primele brute. Acţionarii Astra au folosit aceşti bani pentru altceva, nu şi-au imaginat că vor avea nevoie de ei. E foarte riscant să te atingi de aceste rezerve“.

Mişu Negriţoiu transmite asigurătorilor să-şi revizuiască în primul rând cheltuielile de distribuţie, de achiziţie, care sunt foarte mari în România în comparaţie cu media europeană.

VIDEO

http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/misu-negritoiu-asigurarile-sunt-unde-era-sistemul-bancar-in-urma-cu-10-15-ani-14723316

19 septembrie, agerpres.ro: Raiffeisen Bank întrerupe sistemul informatic sâmbătă spre duminică noaptea

Serviciul de Internet Banking (Raiffeisen Online) și Smart Mobile nu vor putea fi utilizate în noaptea de sâmbătă spre duminică, în intervalul 23,00 – 4,00, ca urmare a unor lucrări de mentenanță pentru sistemele informatice ale băncii, potrivit unui comunicat remis vineri AGERPRES.

Raiffeisen Bank are o rețea de peste 200 agenții în toată țara, peste 1.100 de ATM-uri și aproximativ 13.400 de terminale EPOS.

 

19 septembrie, hotnews.ro: Fed nu a luat nicio decizie, dar inseamna asta ca vom ramane pentru totdeauna in teritoriul dobanzilor zero? Americanii depind de restul lumii mult mai mult decat vor sa recunoasca

Cand Rezerva Federala si-a dus dobanda-tinta aproape de zero la sfarsitul anului 2008 a starnit o mare dezbatere asupra riscurilor pe care le prezinta faptul ca nu se poate merge mai jos, dar si ca se poate alimenta o bula financiara, comenteaza Reuters.

Sase ani mai tarziu nu se vad vad prea multe bule speculative, dar un nou risc a aparut: acela ca zero a devenit o ancora pentru dobanzile-cheie ce se dovedeste mult mai greu de abandonat decat se astepta Fed.

Trei banci centrale majore au atins limita punctului zero: Fed, Banca Centrala Europeana si Banca Japoniei. Niciuna nu a reusit sa evadeze din aceasta zona pana acum, iar BCE pare hotarata sa extinda programul de tiparire de bani.

Desi oficialii Fed insista ca Statele Unite pot – si o vor face pana la urma – sa rupa randul fata de restul institutiilor centrale crescand dobanzile, ultima lor decizie, de joi, de a ramane pe pozitie poarta avertismentul efectului de fluture in economie: o zbatere de aripi pe bursele din China poate restrange conditiile financiare din SUA si devia traseul pe care si-l stabilise Fed.

Aceasta este o situatie ce ar putea lasa Fed izolata in tentativa de a mari dobanda, pana cand economia globala va creste la unison iar riscurile au disparut de la orizont.

In timpul conferintei de presa, presedinta Fed, Janet Yellen a facut de mai multe ori referire la evenimentele globale ce au afectat economia Statelor Unite, subminata de inflatie si amenintata de cresterea economiei nationale.

In cursul ultimului an oficialii Rezervei Federale au spus ca se asteapta ca acesti factori, de la preturile scazute ale petrolului pana la intarirea dolarului si slabiciunea economiei Chinei sa se atenueze si sa permita o inflatie mai mare.

Dar ultimele proiectii economice realizate de cei care fac politica monetara a Fed a impins acest moment si mai departe in viitor si se pare ca inflatia nu va atinge tinta de doua procente pana in 2018.

Yellen a declarat ca ea inca este convinsa ca mecanismele fundamentale ale economiei se vor pune in miscare pana la urma si vor duce la cresterea inflatiei, dar banca centrala americana pare si acum la fel de ignoranta in privinta momentului in care acest lucru se va produce.

Analistii sunt de parere ca in cadrul Fed se produce o schimbare de fronturi, batalia mutandu-se de pe combaterea inflatiei pe lupta contra riscurilor sistemice din economia globala.

Aceasta este o situatie inconfortabila pentru un bancher central.

Politica monetara este construita in jurul folosirii uneltei principale – majorarea sau reducerea dobanzii-cheie. Aceasta este folosita pentru a incuraja expansiunea economica sau pentru a calma o economie ce risca sa se supraincalzeasca si sa genereze prea multa inflatie.

Cand dobanzile sunt zero, instrumentul isi cam pierde utilitatea: nu mai poate fi redus, ceea ce forteaza folosirea de masuri extraordinare cum ar fi achizitia de mari cantitati de bonduri (quantitative easing) pentru a nu lasa economia sa o ia in jos.

In aceasta vara, la summitul Fed din Jackson Hole s-au discutat si alte riscuri, inclusiv acela ca inflatia mica si dobanda redusa din acest “teritoriu zero” sa mareasca probabilitatea aparitiei unei deflatii pe termen lung.

Aceasta este situatia cu care s-a confruntat Japonia, cu un mediu economic adanc scufundat intr-un mediu cu cresteri de preturi minuscule sau inexistente si dobanzi zero.

Europa se confrunta si ea cu o stationare prelungita la nivelul zero, cu prea putine semne care sa indice o crestere a inflatiei sau a economiei.

In ceea ce priveste SUA, acest lucru poate fi un semn ca cererea globala, nivelurile  mondiale ale salariilor si cresterea economiei lumii influenteaza politica Fed mai mult decat vor sa recunoasca oficialii americani.

O situatie mai mult decat familiara liderilor din tarile in curs de dezvoltare, care adesea s-au plans ca economiile lor sunt mult prea expuse la ce se intampla in Statele Unite sau in alte natiuni majore.

Iar asta ar putea fi acum noua normalitate.

19 septembrie, evz.ro: Pledoarie pentru cea mai mică rată la credit

Am avut, majoritatea, să recunoaștem, puțină admirație pentru băncile care au anunțat reducerea ratelor la credite cu 30 – 40%, fie că era vorba de franci elvețieni sau alte credite. Băncile românești care, săracele, ne-au tot ținut predici despre ratele minime de profit cu care lucrează, constrânse de resursele scumpe, banii pe care îi pierd din cauza RMO-urilor impuse de BNR, COSTUL cu RISCUL de ȚARĂ, uite că în sfârșit au făcut un pas spre client.

Și chiar te bucuri, dacă nu te uiți pe statistici. Cu costurile astea „imense” pe care le aveau, în 2007  – 2009 băncile aveau marje de câștig brute, ca diferență între ce luau pe credite și ce dădeau pe depozite, grosso modo, de 6-8% la credite de consum, iar riscurile de mai sus erau, mai mult sau mai puțin reale.

Numai că, în criză, toate costurile de mai sus s-au diminuat spre zero. Cele cu resursele sunt minime, pentru că și inflația e negativă, deci românii nu mai primesc mai nimic pentru depozite, BNR a mai redus pretențiile cu RMO, riscul de țară e minim. Te așteptai ca și marjele brute să scadă. Eroare: consultați seria de date a BNR si veți vedea că acum câștigul brut al băncilor de la noi e de 9-10%, atunci când vine vorba de credite de consum și de 4% în cazul ipotecarelor.

Ce înseamnă 9-10%? Urmărind site-urile băncilor centrale din țările de origine ale băncilor locale (le găsiți tot la bnro.ro) veți vedea diferența. O comparație banală, pentru care bancherii ar găși ușor contraargumente, dar care „se merită”.

În Austria (băncile cu capital austriac având printre cele mai mari ponderi din sistemul de la noi), media dobânzilor practicate la credite de consum e de 5-6% și de 3% la ipotecare. Dobânzile la depozite în euro sunt mici, ceea înseamnă că rezultă o marjă brută de 3-5%.

În Franța, ratele dobânzii la ipotecare erau în iulie de circa 2% și de 4,4% la nevoi personale. Nici nu mai are rost să vorbim de marjă pentru a compara cu România.

Bancherii locali susțin însă că riscul asociat unui debitor în România este mai mare decât cel aferent unui străin din țările menționate. Ar fi nimerită atunci o comparație cu Bulgaria. Este adevărat, aici găsim credite cu dobândă de 10% pentru consum și 8%, pentru locuințe, în leva. În schimb, dobânzile la depozitele în leva sunt, în medie, de 3,5%. Așadar, rezultă pentru bancă o marjă de câștig de 4- 7%.

În criză, explicația băncilor locale pentru costurile mari au devenit creditele neperformante. Cum ar veni, noii clienți plătesc pentru greșelile celor vechi. E vina celor noi împrumutați că băncile au acordat nepermis de multe credite înainte de criză? (a propos, acum, în nicio țară dezvoltată nu veți vedea băncile oferind dobânzi standard pentru clienți, majoritatea site-urilor bancare trimit spre un consultant, ceea ce înseamnă că orice ofertă e particularizată. România continuă să „standardizeze”).

Însumând cele de mai sus, cred că e loc de mult mai multe „sacrificii” din partea băncilor locale vis-a-vis de clinți. Din fericire, din 2010 încoace clienții bancari au devenit unul dintre cele mai reactive grupuri. Din nefericire, cred că nu s-a atins încă o masă critică.

 

19 septembrie, gandul.info: Topul celor mai mari comisioane la retragere de la bancomat. Care este cea mai scumpă bancă

Comisioanele continuă să fie o sursă de câştiguri pentru bănci. Activitatea anemică de creditare din ultimii ani i-a împins pe bancheri spre comisionarea chiar şi a simplei afişări a soldului la bancomat.

Băncile percep comisioane chiar şi de 0,25% din suma retrasă dacă tranzacţia se face la bancomatul instituţiei de credit care a emis cardul, însă pentru retragerile pe care clienţii le fac la ATM-urile altei bănci, comisionul poate să ajungă şi la 1% plus o sumă fixă.

Nici simpla ope­ra­ţiune de afişare a soldului pe ecranul bancomatelor nu a scăpat necomisionată de bănci, în unele cazuri taxa pentru interogarea soldului la propriul bancomat ajungând chiar şi la 50 de bani.

Patru dintre cele mai mari bănci (BRD, Banca Transilvania, ING şi Volksbank) nu taxează clienţii care îşi verifică soldul la ecranul ATM-urilor din reţeaua proprie. De altfel şi BCR a promis că va intra pe lista băncilor care nu percep comisioane pentru retragerea numerarului de la ATM-urile proprii, dar şi pe lista celor care au comisioane zero pentru interogarea soldului, începând cu 1 octombrie.

20 septembrie, zf.ro: Topul celor mai avantajoase oferte la creditele imobiliare în lei (calcul pentru un credit de 180.000 de lei, echivalentul a 41.000 de euro, acordat pe o perioadă de 30 de ani)

 

 

 

        Impreuna in lumea afacerilor