21 septembrie, hotnews.ro: Viitorul guvern al Greciei trebuie sa ia masuri urgente pentru recapitalizarea bancilor
Viitorul guvern al Greciei, rezultat in urma alegerilor castigate duminica de partidul premierului Alexis Tsipras, Syriza, trebuie sa adopte in urmatoarele cateva saptamani o serie de masuri legislative pentru recapitalizarii urgenta a bancilor, relateaza Kathimerini, potrivit Mediafax.
Procesul de recapitalizare a bancilor trebuie finalizat pana la sfarsitul lunii decembrie, in caz contrar existand riscul revenirii in discutie a unui haicut al depozitelor.
Noul acord de salvare convenit de Grecia cu creditorii, in valoare de 86 de miliarde de dolari, prevede ca Parlamentul elen sa aprobe planul de recapitalizare a bancilor pana pe 15 octombrie, astfel incat legislatia sa fie corelata cu operatiunile Fondului Elen de Stabilitate Financiara (HFSF) si noua directiva europeana referitoare la intarirea bancilor.
In ultimele cateva saptamani au inceput pregatirile atat in Grecia cat si in strainatate. Astfel, guvernul interimar elen a format un organism special, cu participarea Ministerului de Finante, Bancii Greciei si HFSF, care sa conceapa un plan de optiuni pentru recapitalizarea institutiilor financiare, iar guvernul sa poata lua deciziile la timp.
Potrivit programului, calitatea portofoliiilor de credite ale bancilor trebuie evaluata pana la 30 septembrie. In acest scop vor fi efectuate teste de stres pentru a determina necesarul de capital al fiecarei banci, la inceputul lunii octombrie.
Surse bancare au declarat ca testele de stres vor fi publicate la sfarsitul lunii octombrie, iar bancile vor avea apoi la dispozitie cateva saptamani pentru a analiza interesul investitorilor straini de a participa la majorarile de capital.
Daca necesarul de capital nu va fi prohibitiv de mare, se va trece la majorarea acestuia, probabil in perioada 15 noiembrie-15 decembrie.
Este dificil de estimat care va fi necesarul de capital pentru fiecare banca, care va fi stabilit in mare parte prin estimarile macroeconomice utilizate de Banca Centrala Europeana (BCE).
Deocamdata, creditorii Greciei insista pentru o recapitalizare semnificativa, care sa ofere bancilor o protectie decisiva si flexibilitate pentru managementul creditelor neperformante.
Pe de alta parte, investitorii preseaza ca recapitalizarea sa nu conduca la o diluare semnificativa a actiunilor actuale.
In Romania sunt active patru banci elene, acestea cumuland aproximativ 12% din activele sistemului bancar. Astfel, Eurobank controlaza Bancpost, National Bank of Greeece detine Banca Romaneasca, in timp ce Alpha Bank si Piraeus Bank sunt prezente sub brand propriu.
Operatiunile din Romania ale bancilor din Grecia sunt considerate a fi printre activele cele mai valoroase si mai sigure ale acestora, avand in vedere situatia stabila a subsidiarelor locale ale institutiilor de credit elene si perspectivele economice bune ale Romaniei.
21 septembrie, digi24.ro: Biziday | Cum să transformi un om în bancomat
Cu un smartphone și o aplicație, oricine poate să devină un fel de bancomat pentru cei care au nevoie de bani cash. Pe scurt, pot să cer bani unui prieten din Anglia și să îi primesc pe contul aplicației, care are în spate o instituție care transferă bani și emite carduri. Altcineva din România îmi dă banii cash când îi transfer la rândul meu banii primiți din Anglia.
Să presupunem că locuiți în Arad și trebuie să trimiteți urgent 200 de lei unei mătuși din Galați. Puteți să faceți acest lucru prin transfer bancar, dar dacă mătușa e bătrână, s-ar putea să nu aibă niciun cont. Mai puteți apela și la o instituție care transferă bani, fie Poșta Română, fie una privată. Dar asta înseamnă că mătușa trebuie să ridice banii de la sediul instituției din Galați. În plus, banii nu se transferă instantaneu și instituțiile respective funcționează după un program.
Mai există și a treia opțiune, o aplicație dezvoltată de un grup de programatori români care vrea să transforme fiecare utilizator într-un bancomat.
Marius este unul dintre dezvoltatorii aplicației și să presupunem că are nevoie de cei 200 de lei cash despre care vorbeam. Pentru asta, îi trimite o cerere prietenului său Cristi, aflat la mii de kilometri distanță.
Cristi transferă din contul său bancar suma cerută, și îi pune pe contul CashFly pe care îl are Marius. De fapt, aplicația este un fel de interfață pentru serviciile unei companii care transferă bani și emite carduri VISA și MASTERCARD.
Dar Marius are nevoie de bani cash, iar nu de bani în cont, așa că aplicația trimite un mesaj celorlalți utilizatori aflați pe o rază de 3 kilometri. Care nu îl cunosc pe Marius, dar dacă sunt în apropiere și au bani la ei pot răspunde pozitiv la apelul lui Marius, contra unui comision de patru lei.
Procedura e simplă – Marius se întâlnește cu unul dintre utilizatori, scanează un cod QR de pe telefon, primește banii, iar omul săritor încasează în cont banii pe care Marius i-a primit de la Cristi.
Marius Gheorghe, progamator: „Banii se transferă instant în contul tău. Deci nu durează o zi sau două zile, se transferă într-o secundă. Îi poți folosi pentru a-i extrage cash de la rude, prieteni, cunoștinte.”
Pentru transferul celor 200 de lei, suma totală va fi de 208 lei. Din această sumă, 4 lei este comisionul de transfer, iar 4 lei ajung în contul celui care a dat banii cash. Mai există și alte funcții ale aplicației.
Marius Gheorghe, progamator: „Noi suntem integrați cu o instituție financiară care are acreditări de la BNR, și permite emiterea de Carduri Visa și MasterCard pentru a-ți putea extrage banii de la orice bancomat.”
Cu totul, la această aplicație au lucrat trei programatori care și-au făcut propria firmă în urmă cu șase ani, de pe vremea când erau studenți. Între timp, au mai dezvoltat zeci de aplicații, printre care playere pentru emisia pe internet a radiourilor sau un soft care permite cumpărarea de îmbrăcăminte la preț redus.
21 septembrie, postare pe blog, Florin Citu: Nici piata nu vede supraincalzirea si revenirea inflatiei
Sursa:
Dupa discutia despre codul fiscal societatea a ramas cu o concluzie gresita din punctul meu de vedere. Economia este foarte aprope de punctul maxim al acestui ciclul economic, spun atat banca centrala cat si institutii ale statului alaturi de creditorii interantionali. Deflatia este doar o iluzie, inflatia este de fapt realitatea in economie, continua acestia. Mai mult, banca centrala estimeaza o revenire in forta a inflatiei peste 2 ani.
Nu este scenariul meu de baza dar sper ca este clar deja ca eu vad diferit, fata de BNR, modul in care functioneaza o economie. Totusi, nici piata nu vede lucrurile asa cum le vede banca centrala. Randamentele pe care bancile le cer atunci cand imprumuta bani la perioade mai lungi, 3, 5 sau 10 ani au scazut dupa luna Iulie. Acest lucru arata ca piata nu vede o supraincalzire a economiei si nici o revenire a inflatiei. Banca centrala poate sa ignore estimarile mele dar nu are cum sa ignore ce vede piata. Implicatiile sunt importante pentru politica monetara. O sa revin cu o alta analiza dar asa cum arata lucrurile acum banca centrala trebuie sa continue cu reducerea dobanzilor si deprecierea RON. Orice alta politica monetara va inseamana o deviere de la obiectivul principal de a livra preturi stabile pe termen mediu.
22 septembrie, romanialibera.ro: Scad dobânzile la împrumutul pentru casă
Mai multe bănci din România oferă potenţialilor clienţi dobânzi pentru creditele imobiliare standard la un nivel sub cel practicat în cadrul programului Prima Casă.
BCR, BRD şi CEC Bank au marje similare sau mai mici decât cele impuse de programul guvernamental. Mai clar, în condiţiile unui credit standard, în lei, cu avans de 15%, BCR cere o dobândă echivalentă cu ROBOR la trei luni+1,9% pentru clienţii cu un istoric de plată imaculat, în timp ce în programul Prima Casă dobânda ajunge la ROBOR 6M+ 2,3%.
CEC Bank are pentru ambele tipuri de credit o marjă de 1,9% în timp ce BRD adaugă la dobânda medie o marjă de 2%. Pe piaţă mai sunt încă disponibile şi credite în euro cu avans redus. Astfel, BRD cere un avans de doar 5% pentru un credit în euro a cărui dobândă este echivalentă cu EURIBOR+4,5%. Creditul Prima Casă păstrează încă avantajul avansului de doar 5%, însă are marele dezavantaj al sumei limitate la 57.000 de euro. În plus, românii care au deja un apartament mai mare de 50 de metri pătraţi nu se pot califica în programul guvernamental.
Pentru un credit de 255.000, sau echivalentul a 57.000 de euro (plafonul maxim la Prima Casă), luat pe 30 de ani, clienţii BCR ar plăti, în acest moment, o rată de 1.181 de lei prin creditul standard şi de 1.310 lei prin creditul garantat de stat. În cazul CEC Bank, rata lunară la creditul Prima Casă ajunge la 1.200 de lei, în timp ce împrumutul standard presupune o rată de 1.290 de lei. Diferenţele vin din comisioanele mai mari în cazul creditului standard. BRD impune o rată de 1.140 de lei pentru creditul garantat şi de 1.150 de lei pentru cel standard, potrivit datelor conso.ro
Ce se caută în România
Unul din cinci clienţi ai BCR, care a accesat un credit pentru locuinţă, a optat pentru un apartament situat la ultimul etaj. Decizia a fost influenţată de structura fondului locativ, oferte şi preţuri, dar şi de priveliştea oferită de locuinţă. În acelaşi timp, aproape jumătate (45%) au ales un apartament cu două camere. “Dacă la nivel naţional media a fost de 19,4%, la nivel local apar diferenţe: de la 15% Bucureşti, 20% Prahova, 21% Iaşi, 22% Cluj, Sibiu şi Braşov, 25% Constanţa şi 31% în Timiş şi Galaţi”, a declarat Teodor Mincu, şeful Biroului Parteneri din cadrul Băncii Comerciale Române (BCR).
În Bucureşti sunt mult mai puţine apartamente la ultimul etaj, luând în considerare faptul că majoritatea blocurilor sunt construite cu opt niveluri, ceea ce explică ponderea mai redusă, faţă de Timiş sau Galaţi, unde există mai multe blocuri cu patru etaje, iar o parte dintre ele chiar au fost mansardate. Potrivit unui studiu al băncii, 67,5% din cumpărători au ales un etaj intermediar, iar 13,1% au preferat parterul.
Cei care aleg nivelul inferior sunt influenţaţi de preţul mai redus, accesul mai rapid şi spaţiul verde din faţa apartamentului care-i revine prin contract într-un ansamblu rezidenţial nou. La nivel naţional, 45% din împrumuturi au avut că destinaţie apartamente cu 2 camere, 27% au vizat apartamentele cu 3 camere, 10% pentru garsoniere, iar peste 13% pentru o casă sau o vilă. La nivel naţional, solicitanţii creditelor imobiliare sunt în general bărbaţi (55%), cu vârste între 25 şi 40 de ani (73%), studii superioare (71%), căsătoriţi (54%), cu persoane în întreţinere (21%) şi cu proprietăţi imobiliare (34%).
În Bucureşti, femeile au o pondere de 52% în totalul creditelor imobiliare BCR, căsătoriţi sunt 45% din clienţi, iar cu persoane în întreţinere 18%. “Aproape unul din zece clienţi (9%) au vârste de până în 25 de ani, reprezentând în principal studenţii pentru care părinţii decid să cumpere o garsonieră sau cei care au terminat facultatea şi îşi doresc o locuinţă”, a spus Mincu. Valoarea medie a unei finanţări acordate de BCR anul trecut pentru achiziţia de locuinţă s-a situat la circa 163.000 lei, valoare relativ stabilă faţă de 2013, nivelul fiind similar în Timişoara, Iaşi şi Constanţa, iar în Bucureşti suma a ajuns la 191.000 lei.
23 septembrie, Zf.ro: Adrian Vasilescu, BNR: Unde se duc banii?!…
Un lucru e cert: clasa de mijloc, de care societatea românească are nevoie ca de aer, e încă în proces de formare. Mai avem de aşteptat până când această categorie socială va fi, pentru economia noastră, un motor performant care s-o împingă înainte.
Dar câţi oameni adună laolaltă clasa de mijloc în România de astăzi? Sunt întrebări pe care le-am auzit de multe ori în anii din urmă. Niciodată însă n-a dat cineva un răspuns la aceste întrebări. Şi nu ştim încă – dincolo de o vagă bănuială – câţi dintre compatrioţii noştri au plecat să-şi caute bunăstarea râvnită prin alte zări? Şi nu ştim, dincolo de „Top 100“ sau „Top 500“, câţi bogaţi trăiesc în România.
Dar săracii? Dincolo de ce vedem cu ochiul liber, acum, la început de secol XXI – cocioabe, oameni care o duc greu, familii care n-au nici o şansă, oricât de mică, să-şi îmbunătăţească viaţa de zi cu zi cu mai mult decât un ajutor social ori un salariu minim – nu sunt date certe din care să aflăm ce cuprindere are această parte a populaţiei care trăieşte în zona sărăciei.
Important ar fi, desigur, să vedem cum – la interferenţa zonelor luminoase cu cele întunecate – creşte şansa bunăstării. Şi cum tot mai mulţi săraci sunt absorbiţi în clasa de mijloc, sporind posibilităţile ca nenumărate familii să-şi finanţeze în bună parte cheltuielile din veniturile curente, în timp ce pentru restul de cheltuieli curente şi pentru nevoi viitoare să poată apela la economii ori la bănci. Dar unde e pragul sărăciei? Prin anii ’60, la începutul lor, un economist american, pe care îl consulta preşedintele Kennedy, Paul A. Samuelson, gândea că dacă o familie, din venitul total, reuşeşte să cheltuiască pentru o hrană consistentă mai puţin de o treime, îndeplineşte condiţia evadării din sărăcie. Pentru că oricât de mare ar fi pofta de consum a familiei, dincolo de cerinţele coşului alimentar, trei sferturi din venit îi vor ajunge ca să-şi achite celelalte facturi. Voi încerca un calcul plecând de la unele valori medii, prezentate de INS, privind bugetele întocmite la nivelul gospodăriilor populaţiei. O familie din România are, în medie, venituri lunare de 2.577. Din această sumă cheltuieşte 87,8 la sută. Deci 2.263 de lei. Diferenţa o economiseşte. Numai că din suma cheltuită 91,5 de procente (2.070 de lei) se duc pe consum şi pe taxe. Astfel că, din totalul cheltuielilor, investiţiile (banii pentru case, terenuri, echipamente, acţiuni) se situează sub 1 la sută. De fapt, la 0,3 la sută. Iar pentru hrană cheltuieşte 27,8 la sută. Vedem aşadar că, la nivelul totalului populaţiei, ne apropiem de linia de alarmă de 33,3 la sută.
Aşadar, de aici în jos începea sărăcia. Dar dacă familia trebuie să-şi procure şi o locuinţă? Desigur, lucrurile încep să se complice. Şi dacă din cele trei sferturi rămase din venit după ce a rezolvat cu factura alimentară familia trebuie să-şi plătească şi rata la bancă pentru casă? Dar să vedem ce înseamnă astăzi împărţirea poverii cheltuielilor. Atunci, în anii ’60, când Samuelson îşi lansa judecata despre graniţa dintre sărăcie şi clasa de mijloc, lumea nu fusese încă răvăşită de marile crize energetice. Barilul de petrol costa câţiva dolari. Aşa că socoteala făcută de economistul american putea să aibă acoperire în realitatea acelui timp. O familie care îşi asigura hrana doar cu o treime din venit, în condiţii cantitative şi calitative optime, avea toate motivele să spere în general – şi nu doar în privinţa coşului alimentar – la evadarea din sărăcie. Astăzi însă lucrurile nu mai sunt atât de simple. Lumina şi căldura se scumpesc fără încetare. Mai degrabă am putea să socotim că unei familii îi este greu să aspire la o bunăstare decentă dacă nu-şi acoperă din 70 la sută din venituri toate cheltuielile pentru consum şi întreţinerea locuinţei.
Nici tendinţele de creştere-plus n-au adus schimbări importante în curba cheltuielilor. Fiindcă, normal, în 2011, la începutul creşterii au fost ambalate puternic doar două motoare: exporturile şi consumul. Al treilea motor, investiţiile, e turat cu încetinitorul. Aşa că plusul de valoare adăugată n-avea şi nu are cum să aducă imediat mai multă bunăstare.
24 septembrie, wall-street.ro: Finantarea prin obligatiuni, o solutie realista pentru finantarea antreprenorilor
Finantarea prin obligatiuni devine o solutie tot mai eficienta pentru antreprenori, datorita avantajelor fiscale, considera speakerii conferintei“Antreprenor, caut finantare”, organizata de wall-street.ro, in parteneriat cu Ernst&Young Romania, CertAsig, BRD si Pathfinder.
“Auzim ca sunt mai multi bani la bugetul de stat. Din ce in ce mai multi antreprenori vin cu solicitari, speram ca aceasta tendinta de crestere sa continuie si sa vedem rezultate din ce in ce mai bune”, a declarat Gabriel Sincu, executive director, Tax at Ernst&Young Romania.
Ruxandra Ogrendil, managing partner Pathfinder Management&Consulting, a explicat ca lucrurile arata mult mai optimist in aceasta perioada: “sunt mai multi bani in piata,exista mai mult interes pentru piata locala si sunt o serie de tranzactii care au fost pornite in urma cu ceva timp”.
Adrian Lisandru, director commercial non-retail in cadrul BRD, a explicat ca situatia actuala este ilustrata de 2 indicatori: pretul banilor, care este mai jos decat acum 5-7 ani si raportul credite/resurse, care a coborat foarte mult, de la un raport subunitar mare.
Reprezentantul Ernst&Young a evidentiat prevederile avantajoase ale noului cod fiscal, cum ar fi schimbarea legislatiei pentru structurile de stock options. Daca pana acum, aceste planuri erau posibile doar pentru firmele romanesti listate pe bursa de la Bucuresti, din 2016 nu va mai exista aceasta limitare.
“Un element important este ca dobanda emisiunilor de obligatiuni este scutita de impozit. Firmele vor incepe sa se gandeasca si la alte surse de finantare, nu doar creditul bancar, o sa apara structuri mai sofisticate, lucrurile vor fi mai aproape de noi. Obligatiunile pot fi listate si la bursa”, a explicat Gabriel Sincu.
Si Adrian Lisandru, director BRD, considera ca nu intotdeauna creditul bancar este solutia. “O economie matura, pentru diferite tipuri de companii, are nevoie de diferite tipuri de finantari si nu intotdeauna creditul bancar este solutia panaceu universal. Altfel se finanteaza un start-up si altfel o companie mare, cu o imagine buna, cu acces la multiple surse de finantare. In mod clar, cele mai multe companii vor oscila intre aceste doua variante, finantarea bancara ramanand in proportie semnificativa cea mai simpla”, a explicat Lisandru.
Ruxandra Ogrendil, managing partner Pathfinder Management&Consulting, sustine ca finantarea este o necesitate clara pentru companiile romanesti. “Este o chestiune de alegere si de dispunere a resurselor pentru a accesa un anumit tip de finantare. Au fost cateva intentii in sensul emisiunilor de obligatiuni si sper sa vedem mai multe care sa se concretizeze pe viitor”.
24 septembrie, libertatea.ro: MILIOANE de români sunt fericiți! BANCA NU LE MAI POATE lua CASA!
Milioane de români au credite luate de la bănci, pentru care au pus garanție case sau terenuri, iar foarte mulți dintre aceștia nu mai pot achita datoria, fapt ce atrage executatea silită a debitorului.
Pentru a le mai da o șansă acestor oameni, aleșii au votat o lege prin care interzic băncii să execute silit datornicul dacă nu există în prealabil o hotărâre judecătorească.
Proiectul, inițiat de senatoarea Cristiana Anghel, spune că o executare silită contra debitorului nu va mai fi posibilă dacă creanţa băncii nu va fi fost în prealabil constatată de instanţă. Propunerea legislativă a fost inițiată de senatori din toate grupurile parlamentare și a fost aprobată cu 61 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă și 2 abțineri.
Aceasta spune că mii de oameni sunt evacuați din locuințe în urma unor executări silite demarate de bănci sau colectori de creanțe, fără a se li se da șansa unei opoziții sau unui apel la hotărârea instanței de încuviințare a executării silite.
“În dreptul nostru procesual civil, în totală contradicţie cu dreptul Uniunii Europene, încheierea prin care se încuviinţează executarea silită a unui contract de credit bancar (titlu executoriu în el însuşi, care nu are nevoie de o soluţie judiciară favorabilă pentru a fi pusă în executare silită) nu este supusă niciunei căi de atac. Debitorului aflat în această situaţie i se permite o contestaţie la executare, dar aceasta se poate dovedi inutilă, întrucât ea nu suspendă executarea, ceea ce înseamnă că între timp locuinţa debitorului sau a familiei sale poate fi executata silit”, se arată în nota de fundamentare a proiectului, ne-a spus Anghel.
25 septembrie, economica.net: Priorităţile Greciei: Recapitalizarea cu succes a băncilor elene, restabilirea încrederii şi injectarea de lichidităţi în eco
Recapitalizarea cu succes a băncilor elene, restabilirea încrederii, rezolvarea problemei creditelor neperformante şi injectarea de lichidităţi în economie sunt principalele provocări cu care se confruntă sistemul bancar elen, a afirmat preşedintele Asociaţiei Băncilor Greceşti, Louka Katseli, transmite ANA-MPA, potrivit Agerpres.
Prioritatea o reprezintă recapitalizarea băncilor, fără impunerea unei reduceri a valorii depozitelor bancare (haircut), iar procesul va fi finalizat până la sfârşitul anului, a explicat Katseli, care conduce şi National Bank of Greece.
Apoi trebuie restabilită încrederea celor care au depozite iar acest obiectiv se poate realiza numai prin asigurarea stabilităţii politice şi consolidarea unui climat de credibilitate. Şi rezolvarea problemei creditelor neperformante este o prioritate, pe segmentul de retail şi corporate, precum şi furnizarea de lichidităţi către economia reală, prin împrumuturi către firmele mici şi mijlocii, susţine preşedintele Asociaţiei Băncilor Greceşti.
Pentru ieşirea din actuala criză şi revenirea economiei pe creştere este necesar un program extins de investiţii, care va mobiliza resursele şi va contribui la transformarea economică şi tehnologică a Greciei, a declarat Louka Katseli.
Conform prevederilor acordului de asistenţă financiară, Parlamentul de la Atena trebuie să aprobe până în 15 octombrie noul cadru legislativ privind recapitalizarea băncilor, pentru ca proiectul de lege să fie în concordanţă cu operaţiunile Fondului de Stabilitate Financiară al Greciei (HFSF) – principalul acţionar al băncilor elene – şi noua directivă europeană privind întărirea sistemului bancar.
O sumă de 10 – 25 de miliarde de euro din ultimul program de asistenţă acordat Greciei de creditorii internaţionali, în valoare de 86 de miliarde de euro, a fost alocată pentru recapitalizarea băncilor elene până la finele acestui an.
Necesităţile de capital ale primelor patru bănci greceşti, National Bank of Greece, Piraeus Bank, Eurobank şi Alpha Bank, sunt evaluate de Banca Centrală Europeană, procedura fiind aşteptată să se încheie până la finele lunii octombrie.
În ultimii ani, situaţia băncilor elene s-a înrăutăţit pe fondul declinului economiei şi al majorării valorii creditelor neperformante, astfel încât acestea vor avea nevoie de a treia recapitalizare, începând din 2010 până în prezent, când Grecia a avut nevoie de asistenţă financiară pentru a evita intrarea în incapacitate de plată.
Cele patru mari bănci greceşti – National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank şi Eurobank – sunt prezente şi pe piaţa din România
25 septembrie, postare pe blog, Florin Citu: In asteptarea deciziei BNR de saptamana viitoare
Sursa:
https://florincitu.wordpress.com/2015/09/25/in-asteptarea-deciziei-bnr-de-saptamana-viitoare/
Cu cateva luni in urma banca centrala a iesit public si a avertizat ca o realxare fiscala ar provoca o supraincalzire a economie. In sustinerea acestei opinii banca centrala a prezentat propriile estimari pentru evolutia inflatiei in urmatorii 2 ani. Dupa o perioada de aprope doi de deflatie urmate de o rata a inflatiei foarte aproape de zero BNR estima o crestere brusca a ratei de inflatie pana la 2.9% in 2017. Astfel, banca centrala arata ca socul (pozitiv) fiscal ar impinge economia peste potential ceea ce ar duce la o repetare a istoriei din perioada 2006-2009.
Am explicat aici,aici de ce o banca centrala independenta nu ar permite acest lucru. Aici am explicat de ce este gresit sa luam decizii pe baza unui PIB potential. Iar aici am aratat ca nici piata nu vede supraincalazirea despre care vorbeste BNR.
A trecut o luna de la estimarile BNR si banca centrala da semne ca isi schimba opinia. Domnul viceguvernator Bogdan Olteanu ne spune ca “ Inflația va rămâne sub 2% până la sfârșitul anului 2017” (sursa profit.ro). O informatie ignorata dar cu implicatii majore pentru politica economica.
In estimarea pe care o face domnul viceguveranor (nu stiu daca BNR si-o asuma) inflatia ar ramane sub tinta pentru o perioada de aproape 5 ani. Deja stim ca in August deflatia a fost mai mare deca o estima BNR. Astfel este posibil ca perioada de deflatie sa continue pana in 2017. In aceste conditii este greu de crezut ca nu o sa fie influentat comportamentul actorilor din economie (al meu si al dumneavaostra, al companiilor). Si aici este marea problema. BNR poate sa ignore socul initial si sa spuna ca este tranzitoriu (nu afecteaza comportamentul in economie) dar nu poat ignora o perioada cu inflatie sub tinta de 5 ani din care 2 ani de deflatie. Ce soc tranzitoriu/temporar tine 5 ani?
Este timpul ca BNR sa se uite la alte cauze ale inflatiei sub tinta. O cauza pentru inflatia scazuta din prezent o reprezinta politica monetara prea restrictiva pentru conditiile economice din anii precedenti. Iar evolutia inflatiei peste 2 ani este influentata de politica monetara de acum. Numai ca in aceata perioada banca centrala a strans iar surubul (aici am descris situatia actuala). De aceea scenariul domnului viceguvernator mi se pare mai aproape de realitate in comparatie cu estimarile BNR din august.
Banca centrala nu poate sa spuna ca a fost luata prin surprindere. In octombrie anul trecut atrageam atentia (aici) bancii centrale ca s-ar putea sa fie nevoie sa taie dobanzile foarte aprope de zero pentru a readuce inflatia la tinta in orizontul de politca monetara (2 ani). Evolutia recenta a inflatiei, informatiile oferite de piata si acum estimarile din banca centrala arata ca este nevoie in continuare de relaxare a politicii monetare. Aceasta relaxare poate sa fie facuta prin reducerea dobanzilor. Dsi dobanzile din piata sunt aproape de zero pe termen scurt s-ar putea sa ajute la scaderea dobanzilor pe termen lung. Banca centrala ar putea sa reduca in continurare rata rezervelor minime obligatorii si nu in ultimul rand sa lase cursul liber. Poate chiar sa si incurajeze verbal deprecierea monedei nationale.
Intrebarea pe care trebuie sa si-o puna BNR saptamana viitoare este cand va reveni inflatia la tinta de 2.5%-obiectivul fundamental si unic al BNR. Perioade lungi in care inflatia ramane sub tinta si mai ales in teritoriul negativ afecteaza credibilitatea bancii centrale. Este un cost pe care BNR si noi nu ni-l permitem. In continuare estimez ca banca centrala va trebui sa scada dobanzile, sa reduca RMO si sa lase cursul valutar liber daca vrea ca inflatia sa revina la tinta in orizontul de politica monetara. Orice amanare in a aduce inflatia la tinta afecteaza ce a mai ramas din credibilitatea BNR dupa avertizarile gresite, voit sau nu, despre iminenta supraincalzire a economiei.
26 septembrie, b1.ro: Proiect de lege: Clientul care câștigă un proces cu banca ar putea să nu mai primească sumele solicitate (VIDEO)
Greşeşti, plăteşti – aceasta era regula simplă după care funcţiona relaţia între bănca şi client. Lucrurile sunt pe cale să se schimbe, potrivit unui proiect de lege, informează B1 TV.
Astfel, clientul care câştigă un proces cu banca ar putea să nu îşi mai primească sumele solicitate.
Mai mult, dacă până acum schimbarile decise în justiție pentru un anumit contract se aplicau tuturor contractelor de acel tip, dacă proiectul este aprobat, fiecare client va fi nevoit să dea banca în judecată.
Dacă cei 15 inițiatori ai proiectului de lege susțin că vor doar binele datornicilor la bănci, după citirea documentului, specialiștii susțin că se obține exact contrariul.
Nici reprezentanţii datornicilor nu sunt de acord cu schimbarea legislaţiei, la fel cum și românii sunt nemulțumiți de modificarea legii.
Proiect de lege: Clientul care câștigă un proces cu banca ar putea să nu mai primească sumele solicitate
https://www.youtube.com/watch?v=gtS2_QKMUVE
27 septembrie, digi24.ro: Prima Casă, mai nouă şi mai mare. Locuinţele vechi pot fi date la schimb pentru altele noi
Dezvoltatorii imobiliari profită de schimbările făcute la Prima Casă şi vin cu oferte speciale pentru cei care vor să cumpere a doua locuinţă tot prin programul guvernamental. Promit să se ocupe de vânzarea vechilor apartamente ca să le poată oferi altele noi, construite de ei. După achitarea creditului, banii rămaşi devin avans pentru noua casă.
Noile prevederi ale programului Prima Casă sunt perfecte pentru cei care vor să se mute în apartamente mai spaţioase.
„Avem un apartament cu 2 camere şi căutăm la 3-4 camere şi ceva mai apropiat de zona Victoriei, centru. La metrou, preţurile sunt mari, şi la 100.000 de euro, spune un bărbat.
De aceste modificări profită şi dezvoltatorii imobiliari care îi şi ajută pe tineri să îşi schimbe mai rapid locuinţele.
Cristina Bercea, specialist imobiliare: „Pot da locuinţa veche, la schimb pe una nouă şi plătesc diferenţa fie cash, fie prin credit ipotecar sau prin programul Prima Casă”.
Dacă alege ultima variantă, clientul nu plăteşte comisioane în plus, însă nici nu trebuie să ţină de preţ cu dinţii, spun dezvoltatorii. Locuinţa veche este evaluată de dezvoltator, iar preţul stabilit nu sare de media pieţei.
iulio Angheloiu, dezvoltator imobiliar: „În momentul în care aţi dat un mic avans, o rezervare, pentru proprietatea nouă şi v-am evaluat proprietatea, rămânem legaţi 2-3 luni de zile până găsim cumpărător de pe piaţa liberă care să vă cumpere imobilul dumneavoastră, fără niciun fel de risc”.
Din 2009, aproape 150.000 de români au luat credit Prima Casă, cu o valoare medie a împrumutului de 38.000 de euro. Sumă suficientă pentru o locuinţă într-o zonă de la marginea Bucureştiului.
Cele mai multe apartamente noi se găsesc în zona de est a Bucureştiului, acolo unde o garsonieră costă 19.700 de euro sau în zona de sud, unde un apartament cu două camere costă 29.000 de euro.
27 septembrie, zf.ro: Grecia reia negocierile cu creditorii, întrerupte înainte de alegeri
Autorităţile din Grecia vor relua săptămâna viitoare negocierile cu creditorii ţării, întrerupte cu o lună înainte de alegeri, obiectivul discuţiilor fiind finalizarea cu succes şi la timp a primei evaluări a reformelor, transmite Kathimerini.
Discuţiile se vor concentra pe bugetul anului 2016, cele două părţi pornind de pe poziţii diferite, în condiţiile în care creditorii consideră că este nevoie de noi măsuri fiscale.
Cele mai dificile probleme vor fi însă reformele majore, în domeniul sistemului de asigurări sociale, recapitalizarea băncilor şi reforme structurale care vor afecta mari părţi ale economiei şi societăţii.
Oficiali guvernamentali au declarat că experţii tehnici ai creditorilor vor sosi la Atena săptămâna viitoare pentru a analiza datele fiscale.
În privinţa ţintelor fiscale, oficialii guvernamentali susţin că acestea pot fi îndeplinite, în timp ce creditorii sunt îngrijoraţi că măsurile aprobate de Parlament nu sunt aplicate corect şi ar putea necesita noi intervenţii.
Potrivit Ministerului de Finanţe, după aplicarea măsurilor votate de Parlament în luna august este foarte probabil să fie îndeplinită sau depăşită ţinta de deficit bugetar.
Autorităţile elene estimează că Grecia ar putea înregistra buget echilibrat sau chiar surplus al bugetului primar.
Dacă toate măsurile convenite cu creditorii vor fi implementare, autorităţile de la Atena prognozează că anul viitor poate fi obţinut un excedent bugetar primar de 0,5%.
Estimările vor fi incluse în proiectul de buget pentru 2016 care va fi prezentat Parlamentului pe 5 octombrie, care ar putea include şi o estimare revizuită referitoare la evoluţia PIB în 2015.
În acordul de bailout este prevăzută pentru acest an o contracţie economică de 2,3%, dar cele mai recente estimări indică un declin de până la 1,5%. Guvernul se va folosi de această estimare pentru a respinge presiunile din partea creditorilor pentru noi măsuri fiscale.
