Home
Judetul Bacau
Linkuri utile
Despre noi
Membri
Proiecte
Parteneri
Comisii de lucru
Agentii
Birouri
Reprezentante
Media
Publicatii
Contact

RAPORT SĂPTĂMÂNAL SISTEM BANCAR, 31 august-6 septembrie 2015

31 august, postare pe blog, Florin Citu: Politica monetara stimuleaza din nou consumul pe baza de credit

sursa: https://florincitu.wordpress.com/2015/08/31/politica-monetara-stimuleaza-din-nou-consumul-pe-baza-de-credit/#more-3665

Nu exista inflatie fara bani. Nu exista bule fara bani. Politica monetara prociclica are puterea sa destabilizeze economia prin stimularea perioadei de “boom” si accentuarea perioadei de “bust”.

In 2015 masa monetara in sens restrans a ajuns sa aiba o dinamica anuala de 26% fata de 9% cat era la sfarsitul lui 2014. Tot in 2015 dinamica anuala a creditelor pentru consum in lei a crescut de la 2% la 30%. Ca sa va faceti o idee in 2008 creditele pentru consum in lei cresteau cu 40% pe an.

Istoria se repeta, politica monetara prociclica stimuleaza consumul finantat prin credit. Sa vedem daca si de data aceasta totul se termina la fel ca in 2008/2009.

Creditele pentru consum in lei reprezinta 30% din total credite in lei. Creditele ipotecare in lei reprezinta doar 14% din total credite lei.

1 septembrie, paginadebanci.ro: Argumentele lui Voivozeanu (GCCC) pentru înființarea unui ONG care să lupte mai eficient contra abuzurilor băncilor și nepăsării politicienilor

Cătălin Voivozeanu, unul dintre liderii Grupului Clienților cu Credite în CHF (GCCC) și-a anunțat inenția de a înființa un ONG, numit Asociația Atitudinea, prin care consumatorii de servicii bancare să poată lupta mai eficient pentru respectarea și îndreptarea legislației.

„Ce poate face, în linii mari, o asociație:

– O asociație are personalitate juridică, iar poziția pe care o poate avea pe diverse teme poate atrage schimbări de legislație și interpretări;

– Poate solicita informări și puncte de vedere emise de instituțiile statului și UE;

– Poate emite puncte de vedere prin participări la ședințele comisiilor parlamentare;

– Permite membrilor acesteia, prin intermediul purtătorului de cuvant/comunicatorului, exprimarea atitudinii și opiniei membrilor săi;

– Poate desfășura acțiuni de manifestare a interesului asociației asupra unui unor subiecte de interes civic;

– Poate folosi și atrage resursele financiare și de altă natură în scopul implementării de acțiuni care să conducă la realizarea obiectivelor propuse”, își argumentează inițiativa de a constitui un ONG cu personalitate juridică Voivozeanu.

„De ce vreau să înființăm o asociație:

– După cum ați observat, în celelalte state care vor avea o lege foarte bună a conversiei s-au înființat asociații – Croația, Polonia;

– Asociațiile sunt vizibile, au capital și resurse și se pot manifesta mult mai activ decât am făcut-o noi, câțiva oameni cu resurse financiare limitate;

– Asociațiile civice sunt invitate la dezbateri publice, exprimându-și astfel poziția cu privire la diverse subiecte care afectează viața oamenilor și a comunității;

– Un grup pe FB nu poate avea aceeași forță pe care o reprezintă o asociație cu personalitate juridică;

– Nu vreau să mai fiu la mâna unei asociații, oricare ar fi ea;

– La dezbateri și discuții pentru proiectele de legi sunt invitate asociațiile, nu grupurile FB. Că am reușit să participăm și noi la aceste dezbateri este altceva… Aceste acțiuni au presupus destule intervenții și muncă de culise;

– Politicienii noștri sunt stăpâni pe destinele noastre timp de 4 ani, în care noi nu avem nicio putere de a-i sancționa. Nu este normal ca cineva să-mi conducă viața fără să am nimic de spus timp de 4 ani, iar după acea eternitate de 48 luni, să ajung în situația de a alege răul cel mai mic. Vreau să avem puterea de a lua atitudine în timp util, de a participa în mod activ la deciziile care ne afectează viața și să putem sancționa abaterile de la interesul civic și național întreprinse voit sau nevoit de cei care ne conduc;

– M-am săturat să asist la inteferența BNR-ului în decizia politică, chiar dacă privește macroprudențialitatea și legislația macrostabilității financiare. Eu nu am ales BNR-ul prin vot, astfel încât să impună Guvernului României, oricare ar fi el, decizii financiare;

– M-am săturat să asist la circul corupției în rândul politicienilor, iar obiectul muncii lor – înfăptuirea legilor – să fie unul secundar, iar cel principal să devină creșterea averii personale și a pensiilor parlamentarilor. Unde este principiul cotributivitatii?

– M-am săturat să văd cum sunt ciopârâite pădurile în România, iar în Austria n-au voie să facă asta;

– M-am săturat să văd cum resursele noastre de gaze și petrol sunt concesionate pe redevențe de nimic, iar noi să plătim facturile la fel de scump ca cetățenii țărilor care nu au asemenea resurse;

– M-am săturat să fiu exploatat în țara mea, să-mi plătesc taxele și impozitele, iar alții să bage mâna adânc în bugetul statului;

– M-am săturat să asist la licitații trucate și bani sifonați din bugetul național și al instituțiilor statului;

– Muncesc și contribui la buget pentru cine? Pentru persoane care-și cumpără vase de wc la instituțiile pe care le conduc de mii de euro/bucata – pentru asta sunt eu un bun cetățean și statul funcționeaza cu impozitele și taxele plătite de mine?

– Să trăiesc în continuare conștient de faptul că procentul minim de 10% din bugetul unei primării este al primarului;

– Au trecut 8 luni și politicienii noștri nu au rezolvat problema debitorilor în valută, într-un mod echitabil”, mai argumentează liderul grupului clienților cu împrumuturi în CHF.

„Vreau să luăm atitudine în timp util, astfel încât să contribuim la crearea unei societăți mai bune și cinstite. Îmi doresc asta pentru mine și pentru copilul meu. Timpul este implacabil, iar dacă nu vom face nimic acum vor mai trece ani mulți până vom avea o societate sănătoasă. NU pot să mai aștept. Am o singură viață după cum aveți și voi, iar dacă ar fi s-o pierd, să o sacrific, aș face-o cu drag, dar copiii noștri să trăiască într-un mediu normal și să ducă o viață decentă. Sunt un părinte și datoria față de copilul meu nu presupune doar hrana și standardul de viață prezent, ci și viitorul sau, mai bine spus, crearea premiselor pentru un viitor mai bun. NU vreau să mai fiu un spectator care doar se plânge și nu ia atitudine față de viitorul său și al familiei sale. Nu vreau să-mi reproșez peste câțiva ani că am stat pasiv.

Statul nu e un prost gestionar, așa cum se spune, dimpotrivă se gestionează foarte bine în folosul prioritar al mai-marilor statului și a persoanelor puse să conducă. (…)

Mă interesează atitudinea civică și forța pe care o poate avea o asociație în vederea schimbării societății românești și potențialul de a contribui la corectarea abaterilor de la interesul civic și național. Exprimarea opiniilor, acțiunea și influențarea deciziilor statului în scopul atingerii obiectivelor de interes civic și național reprezintă menirea acestei asociații.

Asociația Atitudinea nu-și dorește doar legea conversiei creditelor din valută în lei. Dacă în Polonia și Croația se poate implementa o lege care să ajungă cât de cât la cursul inițial, de ce nu se poate și în România?

În România nimeni nu-ți plânge de milă. Dacă vrei ceva, vei obține doar prin atitudine și presiune constantă.

Sunt prea multe abateri de la interesul civic și național încât să stăm pasivi. Trebuie să luăm atitudine pentru prezentul și viitorul nostru și al copiiilor noștri”, își îmcheie pledoaria pentru activism civic Cătălin Voivozeanu.

El precizează că această inițiativă nu aparține GCCC, dar că dorește să sprijine acțiunile grupului clienților CHF. El precizează că cei care doresc să devină membri ai asociației pot să-i scrie la adresa: catalinvoivozeanu@gmail.com.

1 septembrie, postare pe blog: Andrei Rădulescu, economist senior BT: Evoluții divergente ale ratelor de dobândă la credite în iulie

Sursa: http://www.forbes.ro/andrei-radulescu-economist-senior-bt-evolutii-divergente-ale-ratelor-de-dobanda-la-credite-iulie-45031

Ratele de dobândă la creditele acordate de băncile interne au evoluat divergent în luna iulie, conform statisticilor BNR, într-un context caracterizat prin continuarea declinului ratelor de dobândă la depozite (către noi minime istorice), arată cea mai recentă analiză a economistului senior al Băncii Transilvania (BT), Andrei Rădulescu.

Potrivit lui Andrei Rădulescu, ratele de dobândă la creditele în lei au crescut, pe fondul perspectivelor de modificare a mix-ului intern de politici economice, dar și a accelerării cererii de credite în moneda națională.

Astfel, scrie el, rata de dobândă la creditele în sold în lei a urcat cu șase puncte bază lună/lună, la 6.38%, în timp ce rata de dobândă la creditele noi în lei a crescut cu un ritm lunar de 21 puncte bază, la 5.54%.

În ceea ce privește ratele de dobândă la creditele în euro, acestea au scăzut. „Evoluție determinată, în principal, de stabilizarea percepției de risc (privind viitorul zonei euro), în urma Summit-ului Uniunii Europene din 12-13 iulie”, spune economistul senior al BT.

Rata de dobândă la creditele în sold în euro s-a redus cu 15 puncte bază lună/lună, lșa 4.9%, iar rata de dobândă la creditele noi în euro a scăzut cu un ritm lunar de 13 puncte bază la 4.56%.

Andrei Rădulescu estimează că în perioada următoare ratele de dobândă aplicate de bănci vor fi influențate de evoluțiile macro-financiare externe,  de deciziile (semnalele) de politică monetară din principalele blocuri economice ale lumii (inclusiv turbulențele recente din piețele financiare) dar și de factorii interni (perspectivele privind politica monetară în contextul consensului politic privind relaxarea fiscal-bugetară).

2 septembrie, gandul.info: O bancă îşi protejează clienţii încercând să le fure datele

Serviciile de securitate informatică ale Barclays atacă sistemele IT ale băncii britanice, pentru descoperi vulnerabilităţile acestora şi a fi astfel cu un pas înaintea hackerilor, relatează Bloomberg.

Bottom of Form

Noul director pentru securitate informatică al Barclays, Troels Oerting, a înfiinţat în ultimele săptămâni o aşa-numită echipă roşie, care să atace sistemele de securitate IT ale instituţiei financiare. Obiectivul este de a găsi orice fel de problemă, care să fie rezolvată înainte ca hoţii, vandalii sau teroriştii să o exploateze.

“Simulăm cum ar încerca criminalii să intre în bancă. Apoi, echipa roşie va face aceeaşi muncă, testând capacitatea noastră de a detecta, preveni sau rezista”, a spus Oerting, fost şef al Centrului European pentru Criminalitate Cibernetică al Europol.

Oerting, cu experienţă de 35 de ani în domeniul securităţii, face parte dintre foştii poliţişti şi spioni care intră în sectorul privat pentru a preveni atacurile cibernetice împotriva companiilor.

Multe bănci formează echipe interne care să „opereze şi să gândească precum criminalii cibernetici”, în condiţiile în care hackerii devin tot mai sofisticaţi, a declarat Serghei Lozhin, analist în domeniul securităţii la Kaspersky Lab în Moscova, care a lucrat la investigaţii cu Interpol şi Europol.

Consecinţele atacurilor cibernetice pot fi foarte dureroase, aşa cum s-a întâmplat recent în cazul furtului de date personale de la site-ul de întâlniri online AshleyMadison.com.

Hackerii au pătruns în infrastructura JPMorgan Chase anul trecut, furând numele, adresele şi emailurile a 83 de milioane cde persoane şi mici companii, la câteva luni după ce banca americană a anunţat că va cheltui 250 de milioane de dolari pe an pentru securitatea cibernetică.

Barclays majorează la rândul ei cheltuielile pentru securitatea informatică cu aproximativ 20%, în cadrul unei noi strategii de apărare cibernetică, a arătat Oerting, fără să ofere detalii.

Atacurile informatice sunt considerate un motiv major de îngrijorare de către circa o treime dintre băncile din Marea Britanie, potrivit unui sondaj efectuat de Banca Angliei în luna iulie.

HSBC Holdings, Lloyds Banking Group şi Royal Bank of Scotland Group au refuzat să comenteze subiectul.

Eforturile lui Oerting coincid cu cele ale Băncii Angliei, care vrea să identifice vulnerabilităţile a 35 de companii considerate esenţiale pentru economia britanică. În cadrul programului numit CBEST, specialişti în domeniul securităţii monitorizează tacticile hackerilor şi le folosesc pentru a mima atacuri reale.

4 septembrie, Mediafax.ro: Negocierile dintre Poșta Română și Nextebank sunt la final

Negocierile dintre Poșta Română și Nextebank au ajuns în etapa finală, iar intermedierea produselor și serviciilor bancare la ghișeele Poștei Române va începe anul viitor, a declarat, pentru AGERPRES, directorul general al Poștei Române, Alexandru Petrescu.

‘Suntem la finalul negocierilor cu Nextebank. După ce acordul va fi aprobat de conducerea celor două entități, documentul va fi transmis autorităților competente spre analiză. În urma obținerii aprobărilor necesare, estimăm că intermedierea produselor și serviciilor băncii la ghișeele operatorului național de servicii poștale va debuta undeva în primul trimestru al anului viitor. Ne păstrăm convingerea că un astfel de parteneriat, care s-a dovedit a fi unul extrem de profitabil pentru operatorii poștali naționali din Vestul Europei, va reprezenta una dintre sursele sigure de venit pentru Poșta Română’, a explicat Petrescu.

În ultimul an, liniile de afaceri ale Poștei Române au fost îmbogățite cu noi servicii, în principal în segmentele serviciilor financiar-poștale, curierat rapid, e-commerce sau servicii poștale. Tot în această perioadă a fost lansat brokerul propriu de asigurări al Poștei, care a prezentat deja mai multe produse proprii de asigurare, în parteneriat cu asigurători de top, cu target pe categoriile sociale cu venituri reduse.

De asemenea, în ultimul an, Poșta Română a intensificat comunicarea cu Comisia Europeană privind analiza elementelor de ajutor de stat în activitatea proprie și soluționarea datoriilor istorice ale companiei, în prezent eșalonate la plată. La finalul anului trecut, salariile poștașilor au fost majorate și a fost demarată implementarea unui sistem de monitorizare GPS pe întreaga flotă auto a Poștei Române.

Pentru acest an, compania a anunțat un amplu program de investiții, de peste 55 de milioane de lei (12,3 milioane de euro), strategie care va continua și în 2016, potrivit directorului general al companiei.

Pe de altă parte, întrebat despre o posibilă plecare a sa la ANCOM, Alexandru Petrescu a răspuns că nu comentează informații pe surse.

Vineri, surse neoficiale anunțau o posibilă numire a lui Petrescu în funcția de președinte al ANCOM, în condițiile în care mandatul actualului președinte al Autorității, Cătălin Marinescu, a expirat la 1 aprilie 2015.

Alexandru Petrescu este director general al Poștei Române și membru al Consiliului de Administrație al companiei. Totodată, este membru al Consiliului de Administrație al Poștei Române Broker de Asigurare (PRBA) și exercită funcția de președinte al Consiliului de Administrație al CFR Călători SA, ca urmare a unui proces de selecție desfășurat de PriceWaterhouseCoopers.

El are dublă cetățenie, română și britanică, fiind absolvent al University of Wales, Marea Britanie. Experiența profesională a lui Petrescu este în servicii financiare, business development și management strategic, comunicații și politici tarifare, cu accent pe protecția consumatorului, asigurarea serviciului universal și încurajarea concurenței. Totodată, are experiență în gestionarea programelor internaționale, inclusiv de finanțare, al cadrului de reglementare în sectorul comunicațiilor, în extinderea comunicațiilor online și a serviciilor financiare operate pe platforme și tehnologii mobile.

Alexandru Petrescu lucrează la Poșta Română din 2012, inițial în funcția de director executiv și, începând din iunie 2014, director general al companiei.

 

4 septembrie, cursdeguvernare.ro: Guvernul își schimbă filosofia în relaţia cu creditorii internaţionali

România intenționează să demareze discuțiile cu creditorii internaționali- FMI şi CE – pentru un nou acord de asistență încă din acest an, anunţă Bloomberg.

Intenţia anunţată Bloomberg de către ministrul de Finanţe Eugen Orlando Teodorovici,contrazice viziunea premierului Victor Ponta, care în trecut a anunţat, frecvent, că România nu ar mai avea nevoie de acorduri de acest tip datorită situaţiei economice bune a ţării.

Din declaraţiile ministrului Finanţelor reiese că demersul unor posibile discuţii cu creditorii internaţionali survine ca urmare a sprijinului oferit de principalele partide politice- PSD şi PNL.

Aceste discuţii se anunţă dificile în condiţiile în care ambele acorduri, cu FMI şi cu UE,sunt suspendate de facto din cauză că autorităţile române au ratat multe dintre obiectivele fixate prin memorandumurile de înţelegere semnate. Ultima neînţelegere majoră între părţi s-a consumat la momentul adoptării în guvern a proiectelor de Cod fiscal şi Cod de procedură fiscală, care s-a produs fără discuţii prealabile cu partenerii internaţionali.

Noua abordare

Într-un interviu acordat joi pentru Bloomberg prezentat de Agerpres, ministrul de Finanțe, Eugen Teodorovici, a declarat că Guvernul de la București ar putea ajunge la un nou acord cu Fondul Monetar Internațional și cu Uniunea Europeană în 2016, pentru a se proteja împotriva șocurilor de pe piață.

„România se poate descurca singură și nu avem nevoie de finanțare de la FMI dar ar fi o idee bună să avem un tip de acord flexibil ca o măsură de siguranță împotriva turbulențelor de pe piață. Costurile de finanțare sunt foarte mici în prezent, dar nu poți ști niciodată”, a declarat Eugen Teodorovici.

De menţionat că afirmaţiile lui Eugen Orlando Teodorovici vin la o zi după ce liderul interimar al PSD, Liviu Dragnea, a declarat că social democrații au cerut Guvernului să negocieze un acord, ideea fiind susținută și de copreşedintele PNL Alina Gorghiu.

Începând din 2009 și până în prezent România a încheiat trei acorduri consecutive de împrumut cu Fondul Monetar Internațional și Uniunea Europeană, care au servit ca ancoră pentru politicile guvernamentale în domeniul bugetului, privatizării companiilor de stat și economiei.

Nicio revizie a actualului acord cu UE nu s-a finalizat, iar la acordul cu FMI au fost finalizate doar primele 2 revizii, deşi acestea trebuia să fie făcute de 2 ori pe an.

La ultimul termen, în vară, FMI nici măcar nu a mai trimis în România misiunea proprie de evaluare şi s-a bazat pe documentele experţilor UE în propria decizie cu privire la acordul în derulare cu România. Misiunea UE a plecat din ţară înainte de termenul programat, după ce au aflat de pe contrul de Facebook al premierului că a doua zi Guvernul va adopta noi legi ale fiscalităţii.

Experţii UE au întocmit un raport de evaluare pe care l-au înaintat ECOFIN, concluziile din document determinându-l pe vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, să anunţe că acest acord este „ieşit din cadru”.

Formula diplomatică utilizată de vicepreşedintele Dombrovskis le-a dat premierului Ponta şi ministrului Teodorovici posibilitatea să ascundă evidenţa. „Acordul nu este suspendat, ci doar va expira la finele acestei luni. Acest lucru nu ne împiedică să încheiem un nou acord cu creditorii”, afirmă în continuare ministrul de Finanțe.

Pe data de 17 iulie, Eugen Orlando Teodorovici afirma, citat de Agerpres, în ceea ce privește posibilitatea încheierii unui nou acord cu Comisia Europeană: „Încă nu s-a discutat, dar ar putea fi analizată după ce acesta se va finaliza”.

Acordurile în derulare cu FMI şi CE au, fiecare, o valoare de două miliarde de euro. Autoritățile de la București nu au accesat fonduri până în prezent. Scopul acordului de tip preventiv a fost acela de a proteja economia românească de eventuale șocuri pe piețele financiare.

Aranjamentul cu creditorul european a fost încheiat în septembrie 2013 pentru 24 de luni, cel cu FMI o lună mai târziu.

4 septembrie, cursdeguvernare.ro: BCE crește plafonul de cumpărare a titlurilor de stat și corectează în jos prognoza de inflație

Banca Centrală Europeană (BCE) a decis, joi, să menţină dobânda cheie de politică monetară din zona euro la nivelul minim record de 0,05%.

După cum se aşteptau cei mai mulţi economişti, preşedintele instituţiei, Mario Draghi, a anunţat o prognoză în scădere pentru inflaţie.

Astfel, BCE estimează că inflaţia din zona euro va fi în 2015 de 0,1%, faţă de 0,3% cât se anticipa anterior. Totodată, estimarea privind inflaţia din 2016 a fost redusă de la1,5% la 1,1%, iar pentru 2017 de la 1,8% la 1,7%.

Mario Draghi a anunţat totodată că BCE a decis să majoreze de la 25% la 33% plafonul de participare la active publice din cadrul programului de relaxare cantitativă. Practic, BCE va putea cumpăra, spre exemplu, un procent mai mare dintr-un activ public, cum ar fi titluri de stat emise pentru finanţarea datoriei publice.

O ajustare, nu o extindere a relaxării cantitative

Acest program de relaxare cantitativă a fost lansat în martie şi ar urma să se încheie la finele anului viitor. Practic, BCE injectează bani în economie, în limita a 60 de miliarde de euro pe lună. Relaxarea cantitativă este folosită de băncile centrale pentru a stimula economia atunci când măsurile convenţionale de politică monetară nu dau rezultate. Scopul este acela de a ajuta statele îndatorate din zona euro prin achiziţia de obligaţiuni, dar şi de a combate deflaţia.

Practic, programul în sine nu a fost majorat, în sensul că BCE nu s-a angajat să “pompeze” şi mai mulţi bani în economie, dar, când va mai participa la o emisiunea de obligaţiuni emise de un stat, Banca va putea să cumpere active în valoare de 33% din total, faţă de 25% până acum.

Prin urmare, decizia de joi este o ajustare a programului, nu o extindere a sa. Economiştii se aşteaptă ca BCE să ia la un moment dat decizia de a extinde programul de relaxare cantitativă a cărui valoarea totală este în prezent de 1.000 de miliarde de euro.

BCE a revizuit, totodată, în sens negativ şi prognoza de creştere economică pentru blocul monetar, de la 1,5% la 1,4% pentru acest an, respectiv 1,7% (de la 1,9%) în 2016 şi 1,8% (de la 2%) în 2017.

4 septembrie, bursa.ro: FONDUL AMERICAN NU SE OPREŞTE LA BANCA CARPATICA ŞI LA PIRAEUS BANK

Surse BNR: “J.C. Flowers a pus ochii pe o a treia bancă românească”

JC Flowers nu comentează

         Christopher Flowers a fost în conducerea Goldman Sachs timp de 20 de ani

       James Christopher Flowers, fondatorul J.C. Flowers & Co, a activat timp de 20 de ani în Goldman Sachs, unde a ocupat mai multe funcţii executive şi, timp de zece ani, până în 1998, a figurat în lista partenerilor băncii americane de investiţii.

       Flowers este specializat în investiţii în industria financiară, iar cea mai cunoscută şi de succes tranzacţie în care a fost implicat o reprezintă preluarea băncii japoneze Shinsei Bank de către Ripplewood Holdings, afacere care i-a adus un câştig de circa 1 miliard de dolari. După declanşarea crizei financiare unele dintre fondurile administrate de compania sa au suferit pierderi importante, cel puţin în primii ani după 2008.

       Fostul partener Goldman Sachs a jucat un rol important în deciziile adoptate în SUA la debutul crizei, în septembrie 2008. În acele zile, el a fost solicitat de Bank of America pentru a oferi consultanţă privind oportunitatea preluării Lehman Brothers, iar la scurt timp a fost chemat de AIG pentru a găsi soluţii pentru evitarea falimentului, potrivit Mediafax.

       Flowers era un apropiat cunoscut al fostului secretar al Trezoreriei SUA Henry Paulson, în perioada cât a activat la Goldman Sachs, şi a fost printre primii care l-au avertizat pe acesta de iminentul dezastru care ameninţa Lehman Brothers şi AIG.

       Fondul american de investiţii J.C. Flowers pare să aibă planuri mari de investiţii în ţara noastră.

     După ce a semnat un acord de exclusivitate pentru preluarea Băncii Comerciale Carpatica şi a depus ofertă angajantă pentru cumpărarea Piraeus Bank, fondul vrea să achiziţioneze şi o a treia bancă românească, după cum ne-au spus surse din Banca Naţională a României (BNR).

     Sursele noastre ne-au precizat: “J.C. Flowers nu se opreşte aici. A identificat o a treia bancă pe care doreşte s-o cumpere. Nu vă putem spune, în acest moment, despre ce instituţie financiară este vorba, dar vă putem da asigurări că nu este bancă cu capital grecesc”.

     Dintre cei câţiva investitori care şi-au arătat dorinţa să preia Piraeus Bank, J.C. Flowers este cel mai interesat, potrivit surselor citate, care ne-au precizat: “Mai sunt şi alte fonduri care şi-au exprimat dorinţa de a cumpăra Piraeus Bank, dar cel mai interesat s-a arătat JC Flowers, care a făcut şi ofertă angajantă”.

     Un purtător de cuvânt al fondului american ne-a transmis că reprezentanţii J.C. Flowers nu comentează pe marginea acestui subiect.

     Potrivit site-ului Mîrşanu.ro, de achiziţia băncii cu capital grecesc mai sunt interesaţi fondul de investiţii Warburg Pincus şi investitorul american Wilbur Ross, unul dintre principalii acţionari ai Eurobank şi Bank of Cyprus.

     Recent, ziarul BURSA a scris că grupul bancar OTP doreşte să cumpere Piraeus Bank România. Sursele noastre ne-au precizat că OTP a intrat în camera de date de la Piraeus: “Acest lucru nu înseamnă că vor şi cumpăra, dar sunt interesaţi şi analizează”.

     De asemenea, Banca Transilvania s-a arătat interesată să achiziţioneze instituţia de credit cu capital elen, însă niciuna din cele două nu a depus ofertă de preluare.

     Surse din piaţă susţin că BNR nu le-ar fi dat avizul celor doi operatori financiari să cumpere Piraeus Bank.

     J.C. Flowers negociază şi cumpărarea Băncii Comerciale Carpatica. Recent, Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere din cadrul BNR, ne-a spus, într-un interviu, că, la Carpatica, este semnată exclusivitate cu Fondul J.C. Flowers: “Se aşteaptă să treacă unele termene prevăzute de lege şi tranzacţia se va încheia la finalizarea termenelor respective. Este o investiţie foarte bună, pentru că vorbim despre unul dintre cele mai puternice fonduri de investiţii din SUA”.

     Potrivit domnului Cinteză, pe piaţa noastră bancară urmează să aibă loc câteva fuziuni. “Cel puţin hotărârile vor fi luate în acest an. Fuziunile ar urma să aibă loc între băncile noastre, fiind vizate şi subsidiarele greceşti”, ne-a precizat domnia sa.

     În ţara noastră activează patru bănci cu acţionariat elen – Bancpost, controlată de Eurobank, Banca Românească, ce are ca acţionar National Bank of Greeece, Alpha Bank şi Piraeus Bank. Acestea cumulează aproximativ 12% din activele sistemului nostru bancar.

     Fondat în 1998, J.C. Flowers este dedicat investiţiilor în industria serviciilor financiare de la nivel global. Potrivit informaţiilor de pe site-ul său, în prezent, J.C. Flowers investeşte în cel de-al treilea fond pe care l-a creat, cu angajamente totale de capital de 2 miliarde dolari.

5 septembrie, zf.ro: DOAR PATRU DINTRE MARILE BĂNCI DIN ROMÂNIA OFERĂ GRATUIT INTEROGAREA SOLDULUI LA ATM

BCR promite comisioane zero la bancomatele proprii de la 1 octombrie pentru clienţii săi

 BCR, cea mai mare bancădin sistem, a anunţat că va elimina e la 1 octombrie comisioanele de la operaţiunile effectuate de clienţi la bancomatele din reţeaua proprie, cum ar fi cele pentru retragerea de numerar şi cele pentru afişsarea contului current, potrivit vicepreşedintelui pe retail al băncii, Dana Demetrian. Demetrian a adăugat că banca nu va majora comisioanele pentru administraea contulu current în urma acestei operaţiuni.

În present, BCR practică un comision de 0,25% din suma retrasă şi 0,2 lei pentru interogare soldului la bancomatele băncii. BCR are în present trei milioane de clienţi şi circa 2.600 de bancomate.

Doar patru dintre marile bănci din România oferă gratuit interogarea soldului la ATM

Băncile au ajuns să taxeze şi în­ca­sările din conturi ale clienţilor proprii, nu doar pe cele provenind de la clienţii altor bănci. Comisioanele percepute clienţilor pentru încasările intrabancare (plăţile iniţiate dintr-un cont deschis la aceeaşi bancă) pot ajunge chiar şi la 8 lei în funcţie de valoarea viramentului.

În cazul încasărilor dintr-un cont deschis la altă bancă, comisionul poate să ajungă şi la 18 lei pentru sumele mai mari de 50.000 de lei. Banca Transilvania, al treilea jucă­tor din piaţă în funcţie de mărimea activelor, percepe cel mai mare comision intrabancar din plutonul primelor zece bănci în funcţie de mărimea activelor. Astfel, banca de la Cluj taxează cu până la 8 lei încasările intrabancare, în funcţie de valoarea viramentului.

5 septembrie, zf.ro: Radu Crăciun, BCR: Suntem într-un cerc vicios ca ţară. Avem pete regionale de supraîncălzire economică

În România există pete regionale de supraîncălzire economică, sunt zone unde are loc o escaladare a salariilor , zone în care există o luptă între antreprenori şi multinaţionale pentru angajaţi, consideră Radu Crăciun, economistul-şef al BCR. “Specificitatea României este legată de faptul că avem o mobilitate scăzută a populaţiei, foarte greu se relochează oameni.

Un alt element este lipsa infrastructurii care face ca businessul să nu poate să meargă după oameni. Câtă vreme acest tablou este îngheţat, o stimulare a consumului nu va face decât să suprîncălzească şi mai mult şi nu va creea premisele măririi ofertei”, a afirmat Crăciun în cadrul unei conferinţe organizate de BCR.

El a mai adăugat că România nu are infrastructura pe care o are Polonia, dar compensează prin faptul că taxele sunt mai mici. Cu taxe mai mici se poate ajunge la subfinanţarea infrastructurii. “Taxa unică, cea la nivelul TVA-ului, cel puţin acest gen de impozite sunt foarte mici. Pentru un antreprenor, businessul ar trebui să fie excepţional, însă cât va dura această minune. Cum pot ca antreprenor să fac un plan pe termen lung când cred că aceste decizii nu au sustenabilitate pe termen lung.”

5 septembrie, zf.ro: BCR îşi scuteşte clienţii proprii de comisioane la retragerile de la bancomate

BCR va elimina de la 1 octombrie BCR comisioanele pentru tranzacțiile efectuate de clienți la bancomatele băncii.

Clienții BCR nu vor mai plăti comisioane pentru retragerile de de la bancomatele băncii, începând cu 1 octombrie, a arătat Dana Demetrian, vicepreședinte BCR.

Clienții băncii plătesc încă un comision de 0,25% din suma retrasă. Comisionul fusese majorat în 2013 de la 0,2% la 0,25%.

6 septembrie, zf.ro: EXECUTIVUL SĂPTĂMÂNII

Cine este Sergiu Manea, bancherul de 43 de ani pus la conducerea celei mai mari bănci locale

Sergiu Manea, 43 de ani, preia de la Tomas Spurny conducerea celei mai mari bănci din România. 

BCR a anunţat schimbarea preşedintelui executiv, Ser­giu Manea, vice­pre­şedin­tele pe corpora­te şi pieţe financiare, urmând să preia de la 1 octombrie locul lui To­mas Spurny, cel care în aprilie 2012 a fost adus personal de Andreas Treichl, pre­şedintele Erste, acţionarul majoritar al BCR, să restructureze cea mai mare ban­că locală care ajunsese să provoace dureri de cap la Viena, dar şi la BNR din cau­za structurii mari de costuri şi a creditelor neperformante acumulate în criză.

De această schimbare se vorbea de câteva luni, dar ea era aşteptată spre finalul anului, odată ce BCR ar fi reuşit să vândă al treilea pachet de credite neperformante, de 2,7/3 mld. euro.

6 septembrie, digi24.ro: Băncile scapă de procese cu oferte pentru clienți

Băncile le propun clienţilor oferte greu de refuzat. Cea mai mare instituţie bancară din România este dispusă să renegocieze toate creditele şi să reducă ratele lunare cu până la 40%. Aproape 15.000 de clienţi ai unei alte bănci au putut să-şi transforme creditele din franci elveţieni în lei sau euro şi au primit şi reduceri ale sumelor pe care le mai au de plătit. Analiştii spun că băncile vor, prin aceste oferte, să scape de creditele cu probleme şi de procesele intentate de clienţii nemulţumiţi.

 „Avem 50.000 de clienţi care au nişte costuri mari. Media pe portofoliu a scăderii ratei lunare este de 20%. Dar sunt cazuri cu 40%, 30% sau 10%, depinde de fiecare moment al contractarii creditului şi ce dobânda are”, spune Dana Demetrian, director în cadrul unei bănci comerciale.

Astfel, timp de cinci ani, clientul va avea o dobândă fixă de 4,95% pe an pentru creditul imobiliar şi de 5,95% pentru cel de nevoi personale cu ipotecă. Iar după cei cinci ani, dobânda va fi variabilă, formată din Robor, Euribor sau Libor la 6 luni, la care se adaugă o marjă fixă de 3% pentru împrumuturile imobiliare şi de 4% pentru cele de nevoi personale.

Perioada de rambursare a creditului nu se schimbă, dar clienţii pot fi puşi să aducă garanţii suplimentare. Întregul proces va costa banca 200 de milioane de euro.

„Această ofertă este menită să spele imaginea acestei bănci Este făcută pentru a scăpa de procesele care sunt în momentul de faţă pe rol, fie pentru reducerea portofoliului de credite neperformante”, susține avocatul Gheorghe Piperea.

Un alt exemplu este oferta făcută de Banca Transilvania clienţilor Volksbank, după preluaarea aceastei instituţii. Cei care aveau credite în franci elveţieni au putut schimba moneda împrumutului, la pachet cu o scădere a costurilor.

Aproape 15.000 de clienţi ai Volksbank au acceptat să îşi convertească împrumuturile din franci elveţieni, în euro sau lei. Au beneficiat astfel şi de o reducere de 22,5 la sută a datoriei pe care o mai aveau de rambursat băncii.

În perioada următoare şi alte bănci vor oferi facilităţi clienţilor.

„Există o astfel de ofertă în pregătire la cei de la OTP. Există tentative şi la Bancpost, şi la Credit Europe”, spune Gheorghe Piperea.

În primul semestru din acest an, ofertele şi vânzarea creditelor neperformante au fost profitabile pentru 24 de bănci, din cele 40 existente în România. Celor mai mari câştiguri le-au înregistrat BCR, BRD şi Raiffeisen.

        Impreuna in lumea afacerilor