7 Septembrie, Profit.ro: Sectorul bancar, o industrie încremenită în timp

 

În urmă cu 15 ani, o companie de telefonie mobilă oferea clienților săi, pentru un abonament de 20 euro, 50 minute naționale. Aceeași companie oferă astăzi, pentru jumătate din sumă, mii de minute naționale. Mai mult, oferta cuprinde sms-uri naționale nelimitate (de la un tarif de 5 cenți/sms), 1-2 Gb trafic de date, precum și alte beneficii. Pe scurt, o multiplicare a serviciilor oferite pentru o sumă mult mai mică.

Acum 15 ani, băncile ofereau IMM-urilor plăți valutare la un preț de 25-45 euro/plată (în funcție de valoarea sumei). Aceeași bancă oferă astăzi, în condițiile în care România face parte din Uniunea Europeană și din Sistemul European de Plăți, un preț de … 25-45 euro/plată, în condițiile în care plata se efectuează online, de către client.

Și într-un caz și în celălalt avem de-a face cu o piață de tip oligopol, cu un număr limitat de jucători, puternici din punct de vedere financiar, cu un plus de flexibilitate din partea sistemului bancar: se poate înființa o bancă relativ mai ușor decât o nouă companie de telefonie mobilă.

România a avut permanent, în ultimii 25 de ani, provocarea moștenirilor grele, ale lucrurilor prost croite, ale unor industrii dezvoltate intensiv și extensiv, dar încremenite de multe ori în punctul zero. Dar nimeni nu se aștepta ca o astfel de situație să se regăsească și în sectorul financiar, mai ales cel bancar, unde percepția publică lega aceste industrii de dezvoltare, inovare și mai ales încredere.

Cum putem descifra această realitate? Sunt mai multe întrebări la care e nevoie să răspundem înainte de a încerca să înțelegem faptele descrise mai sus:

– Există un cost minim pe care băncile trebuie să-l acopere?

În afară propriilor costuri (sedii impozante, salarii, sisteme informatice etc) nimic nu obligă băncile să aibă un preț minim pe aceste operațiuni. Practic, o plată intracomunitară poate costa în acest moment doar câțiva euro, nu câteva zeci, dovadă stând în acest sens reducerile enorme, de până la 80%, pe care băncile le acordă clienților atunci când aceștia au, prin volumul de business generat și prin cunoștințele în domeniu, o forță de negociere crescută.

– Cum consideră clienții acest nivel al prețurilor? Sunt acceptate cu lejeritate?

Imaginea de care se bucură băncile în acest moment se constituie într-un răspuns elocvent la această întrebare. Foarte mulți dintre clienții IMM pe care i-am însoțit în procesul de negociere cu banca s-au declarat fericiți nu numai de dimensiunea reducerilor și a condițiilor obținute, cât mai ales de sentimentul de a fi protejați. Așadar, la nivelul clienților există un sentiment de insecuritate în ceea ce privește relația cu băncile.

– Există o înțelegere la nivelul băncilor de a menține acest nivel ridicat al prețurilor?

În comparație cu piață telecomunicațiilor, unde au existat suspiciuni ale unei astfel de înțelegeri și unde anchetele arbitrului (ANCOM) au descurajat astfel de inițiative, în piață bancară există o liniște deplină: nu am cunoștință despre vreo investigație exhaustivă a “arbitrilor” acestei piețe (BNR sau Consiliul Concurenței pentru persoane juridice) menite să cerceteze astfel de suspiciuni.

În ciuda realităților descrise mai sus, enigma unui astfel de comportament aberant nu se află în vreun complot/înțelegere la nivelul actorilor bancari, ci face parte, mai degrabă, dintr-un comportament general pe care băncile îl au față de clienți, prin care demonstrează lipsa de înțelegere a mecanismelor economiei de piață, la adăpostul unor poziții de forță.

Așa cum primii mari capitaliști români, plecați la drum cu avantajul unor privatizări contestabile, nu s-au putut adapta schimbărilor prin care a trecut și trece România, fiind rând pe rând eliminați, tot la fel băncile sunt practic încremenite în modelul profitului provenit din plasamente pe piață interbancară, taxe și comisioane nefiresc de mari și pentru operațiuni extreme de simple și necostisitoare (până și primirea banilor în conturi este comisionată mai nou de cvasitotalitatea băncilor, neexistând o explicație economică pentru acest lucru) sau vestitele clauze abuzive, subiecte ale unor procese care se apropie de final.

Îngrădind după 2009 accesul la finanțare pentru IMM-uri, pentru că la ora actuală există un decalaj evident între nevoile de finanțare ale IMM-urilor și politicile de risc ale băncilor (despre asta vom vorbi într-un alt articol), băncile nu numai că refuză să-și îndeplinească rolul social pentru care au fost create, dar se lipsesc de una din principalele surse de venit, fiind “obligate” să își completeze resursele prin soluții al căror preț îl vor suportă mai târziu.

Dacă la această realitate mai adaugăm și nivelul redus al inovației existent la nivelul industriei bancare, în contrast evident cu ceea ce se întâmplă în celelalte industrii, forțate să își dezvolte permanent gama de servicii (menținându-ne în exemplul de la începutul articolului, companiile de telefonie mobile și-au dezvoltat în această perioadă servicii de transfer de bani, servicii de transmitere a canalelor de televiziune etc.), se conturează imaginea unei industrii care vâslește puternic contra curentului.

 

7 Septembrie, Forbes.ro: Afaceri în era turbulențelor

 

Nici nu s-a terminat bine vara, iar mediul de afaceri a fost deja serios zgâlțâit de câteva situații neașteptate. Nu vă panicați, dar nici nu dormiți prea liniștiți, dacă nu v-ați pregătit mai multe scenarii pentru următoarea perioadă.

Mai întâi, planul internațional. Bursele din toată lumea au trecut printr-un șoc într-o zi caniculară de luni, o zi care nu anunța nimic altceva decât că se cam termină concediul de vară. Tonul a fost dat de bursa chineză, iar apoi, ca un tăvălug, haosul a cuprins întreaga lume, inclusiv bursa de la București. Între timp, dramatismul a trecut, iar cotațiile au revenit, însă aproape toată lumea este pregătită pentru un final de an zbuciumat, în condițiile în care este tot mai evident că economia Chinei nu mai poate ține ritmul ultimului deceniu. Și nici restul economiei mondiale nu este într-o formă atât de bună pe cât au lăsat să se înțeleagă recordurile de pe burse din prima jumătate a anului.

Pe de altă parte, Europa se află în fața celui mai mare aflux de imigranți din istoria sa recentă. Sute de mii de refugiați sau solicitanți de azil au luat cu asalt granițele și, ca orice structură birocratică, blocul țărilor vestice nu este capabil de o reacție/soluție rapidă, ci a început deja să se ciondănească. Țările de tranzit sunt tot mai sufocate pe zi ce trece. Dacă suprapunem această situație peste problemele economice și sociale din multe dintre țările europene, mai ales din cele de la granițele uniunii, atunci e cu atât mai clar că nu ne așteaptă vremuri liniștite.

Apoi, planul intern. Cea mai mare bancă din țară, BCR, și-a schimbat șeful, numind pentru prima dată de la preluarea de către Erste un român la conducerea băncii. Mutarea poate semnala finalul restructurării BCR (pentru care fusese adus în urmă cu trei ani Tomas Spurny), chiar dacă cehul pleacă înainte de finalizarea vânzării celui de-al treilea (și cel mai mare) pachet de credite neperformante. Marele șoc al ultimelor săptămâni este însă decizia consiliului ASF de a dispune procedura de dizolvare și faliment pentru Astra, după un an și jumătate de administrare specială. În tot acest răstimp Dan Adamescu, Mișu Negrițoiu (președintele ASF) și Speranța Munteanu (liderul partener al KPMG, cea care conducea echipa care gestiona supravegherea specială a Astra) s-au aflat de o parte și de alta a unei mese de poker care avea ca miză soarta a aproape două milioane de asigurați. E drept, insolvențe și probleme financiare în domeniul asigurărilor au tot fost în România ultimelor două decenii – Grup As, Euroasig, Metropol, Adas, Croma sau Delta, dar în nicunul dintre cazuri nu a fost vorba de un jucător de top.

Povestea măririi și decăderii Astra este, în esență, simplă – compania avea nevoie de mulți bani pentru a respecta indicatorii de solvabilitate, iar acești bani nu au venit. Nu i-au avut nici acționarii și nu a apărut nici vreun posibil cumpărător dispus să vină cu 100 de milioane de euro pentru a prelua businessul. Decăderea Astra se bazează însă, potrivit consultanților, pe lăcomia lui Adamescu, care a crescut afacerea în stil antreprenorial, deși, după cum spune Speranța Munteanu, „asigurările sunt o activitate strict corporatistă, care nu se face nicăieri în lume antreprenorial, deoarece e nevoie de o structură de conducere care să facă diferența reală între interesul managementului și al acționarilor”. Pe de altă parte, Dan Adamescu spune că era pregătit să vină cu aproximativ 450 de milioane de lei necesari la capitalul companiei și acuză ASF și KPMG de blocarea oricărei șanse de supraviețuire pentru Astra. Aprobarea de către ASF a tranzacției de preluare de către Astra a operațiunilor locale ale grupului francez Axa, de exemplu, ar fi adus companiei românești 35 de milioane de euro, potrivit omului de afaceri. Tot el afirmă că modul cum au fost prezentate situațiile financiare potențialilor investitori străini i-a îndepărtat pe aceștia.

Îmi aduc aminte de o discuție cu Dan Adamescu din urmă cu mai mulți ani, când, din biroul său de la hotelul Intercontinental, îmi creiona strategia prin care voia să ducă Astra nu doar în țările din regiune, ci să ajungă să vândă asigurări în Germania, țara în care făcuse primii săi bani serioși. Adamescu era printre puținii români care obișnuiau să gândească la o scară care trecea de granițele României și avea o versiune proprie asupra oportunităților și pericolelor din vremuri de criză. „Am trecut prin multe și am învățat că atunci când apare o problemă gravă trebuie să acționezi imediat. Mai bine pierzi un deget decât toată mâna”, îmi spunea atunci, dar timpul a arătat că propriile lecții nu l-au împiedicat să piardă Astra, chiar din poziția de lider de piață. Din păcate însă, lista perdanților în cazul Astra este mult mai lungă. Iar dacă nu tratăm cu seriozitate turbulențele (interne sau externe) care se prefigurează, atunci să nu ne mirăm dacă pe listele perdanților vom ajunge, în cele din urmă, fiecare dintre noi.

 

8 Septembrie, Paginadebanci.ro: Noile regului EBA pentru bănci ar putea duce la 26 de miliarde de euro deficit de capital

 

EBAAdoptarea noilor regului pentru bănci de către autorităţile de reglementare europene ar putea duce la un deficit de capital de până la 26 de miliarde de euro, până la sfârşitul anului 2018, potrivit unei analize a JP Morgan. Autoritatea Bancară Europeană (EBA) a anunțat adoptarea unui set de reguli în domeniul capitalului stabilite la nivel global în urma crizei financiare din 2007-2009.

Analiza realizată de JP Morgan arată că 13 din 35 de mari bănci ar putea să nu îndeplinească cerinţele minime în domeniul capitalului, având în vedere că măsurile internaţionale de armonizare vor reduce probabil raportul Tier 1 (între capital şi activele ponderate în funcţie de risc) la nivelul sectorului de la 14% la 12,1% în 2018, relatează Reuters.

Eforturile de armonizare vor avea probabil un impact total asupra capitalului băncilor europene de 137 de miliarde de euro, cu un deficit estimat de 26 de miliarde de euro în cazul raportului Tier 1, potrivit JP Morgan. Cel mai mare deficit va fi înregistrat de Raiffeisen Bank, Credit Agricole, UniCredit, Societe Generale, Banco Santander şi Natixis, se arată în analiză.

Credit Agricole, SocGen şi Santander vor tăia cel mai probabil dividendele pentru a acoperi deficitul de capital, iar alte bănci vor reduce activele ponderate în funcţie de risc. Dintre aceste bănci, numai Raffeisen Bank, cu un deficit de capital de 1 miliard de euro, se va confrunta cu riscul diluării acţiunilor, în timp ce restul instituţiilor financiare vor putea să acopere deficitul, potrivit analiştilor.

 

9 Septembrie, Profit.ro: Mari bănci ale lumii încep să-și facă griji serioase pentru economia mondială

 

Goldman Sachs avertizează că oscilațiile puternice din piețele financiare internaționale presupun “multă vătămare în economie”, iar Societe Generale amintește că pierderea de 9 trilioane dolari la nivelul capitalizării bursiere din ultimele trei luni nu are termeni de comparație decât în criza din 2008.

Dincolo de impactul asupra portofoliilor unor investitori, ce înseamnă fluctuațiile puterice ale piețelor financiare din ultimele trei luni și vânzările agresive pe activele de risc? Lasă ele cicatrici în economia mondială? Două mari instituții de credit din lume vin să ne spună că ceea ce vedem astăzi în maniera de tranzacționare s-ar putea răsfrânge către fundamentele economice. Oscilațiile puternice exprimate în evoluția indicelui de volatilitate VIX spun că piețele deja iau în calcul existența mai multor stricăciuni în economie, afirmă un raport al Goldman Sachs, preluat de Zero Hedge. Tot portalul financiar îi citează și pe analiștii de la Societe Generale, care punctează pierderea de nouă trilioane dolari de la nivelul capitalizării bursiere globale. Procentual, aceasta nu pare să însemne mult pentru piețele dezvoltate, dar ca sumă brută este depășită doar de hemoragia de avuție din anul 2008.

Indicele VIX măsoară fluctuațiile pieței americane în funcție de cotațiile din piața opțiunilor, reprezentând astfel un indicator de sentiment. Cu cât volatilitatea pieței este mai mare – exprimând neliniștea investitorilor, cu atât indicele urcă. Și a urcat până la un nivel mediu de 25,9 puncte în luna august, departe de reperul de 18 puncte, ce ar indica o încredere în piață că economia avansează și crează locuri de muncă. În data de 24 august a.c,. a fost atins – la 40,7 puncte – un nou maxim post-criză. Volatilitatea recentă îi pune pe cei de la Goldman Sachs în gardă că a fost depășit reperul median zilnic de 26 de puncte al indicelui VIX, care marchează perioadele de recesiune. În criza recentă din 2008-2009, fluctațiile pieței au fost încă și mai mari, cu un nivel median al indicelui de 34 de puncte. “Poziția noastră este, pur și simplu, că un VIX la 27,8 puncte este în zona în care pare a include în preț multă vătămare în economie”, spune raportul citat al Goldman.

O scădere bursieră mare cât China

Societe Generale are o veste bună pentru investitori, căderea de nouă trilioane de dolari a capitalizărilor bursiere din mai a.c. până în prezent, calculate la nivel mondial de Morgan Stanley, nu este cea mai mare din toate timpurile. Vestea proastă este, însă, că o astfel de prăbușire nu e depășită decât de evaporarea de avuție de 12,8 trilioane dolari de la sfârșitul lui 2008.

Nu este vorba doar de o modestă corecție pe indicele S&P500 al Bursei de la New York, ci și de diverse piețe emergente care au pierdut trilioane față de vârful din luna mai. Potrivit băncii franceze, un trilion de dolari a fost scăderea în piețele emergente, la patru trilioane dolari s-a ridicat declinul capitalizărilor pe bursele mature, iar patru trilioane de dolari îl reprezintă fenomenul unic al picajului bursier chinez. Este o cădere apropiată de Produsul Intern Brut al Chinei de 10 trilioane de dolari. “Un astfel de declin în valorile de piață va avea impact asupra calculării efectului de pârghie și, în consecință, toți ochii se vor aținti asupra piețelor de credit”, avertizează Andrew Lapthorne, șef al cercetării pe equity al Societe Generale, autorul raportului.

Sfârșit de joc în sarabanda programelor de răscumpărare

Un motiv în plus de îngrijorare: în pofida scăderilor bursiere, indicatorii de evaluare fundamentală încă rămân ridicați. Scăderea capitalizărilor bursiere acum vine să arate o vulnerabilitate mai mare a companiilor îndatorate. În particular, corporațiile americane au avut un apetit fără saț pentru noi și noi datorii, contractând numai anul trecut aproximativ 450 miliarde dolari, potrivit propriilor lor raportări contabile. De ce s-au împrumutat atât de mult? În general ca să țină capitalizările bursiere sus, prin programe de buy-back. Este exact obiectivul lor cel care a fost lovit de scăderile recente. Concluzia lui Lapthorne: emiterea de datorie pentru a împinge în sus propria capitalizare bursieră a companiei nu mai funcționează.

 

10 Septembrie, Paginadebanci.ro: Ce spune av. Piperea despre OFERTA BANCPOST. Riscuri și consecințe

 

Avocatul și profesorul de drept Gheorghe Piperea consideră că oferta Bancpost de conversie a creditelor în franci elvețieni este cea mai riscantă pentru clienți, iar dobânzile creditelor ar putea ajunge la 10% sau chiar mai mult după cei trei ani de dobândă fixă.

„Așa cum anunțam încă din vară, întrucât oferta celor de la Banca Transilvania și Volksbank Româna i-a pus pe toți în offside, mai multe bănci s-au lansat în programe de conversie a creditelor în valută și/sau de discount-uri la soldul creditelor”, scrie avocatul.

„Tocmai ce a intrat în joc și Bancpost. Ăștia sunt, însă, cei mai deștepți dintre toți – fac conversia în lei la o dobândă fixă de 1,5% pe primii trei ani, dupa care fac saltul la dobândă variabilă după formula Robor + marjă fixa de 3 – 4,6% (pentru cei tentați de ofertă – Robor e acum 1,5%; peste trei ani va putea reveni la nivelul său de „glorie”, de 6% sau chiar mai mult).

Nu există niciun discount, deci soldul creditului convertit în lei va fi rezultatul înmulțirii cursului leu – franc actual (4,1 lei/chf) cu soldul în CHF.

Nu există nicio ofertă de restituire a sumelor nedatorate achitate de oameni în „temeiul” unor clauze abuzive. Și, desigur, nu există nicio soluție pentru cei care au fost sau sunt pe cale de a fi executați silit și evacuați din casă. Și nici pentru daunele morale adiacente”, explică posibilele consecințe ale acceptării ofertei Gheorghe Piperea.

piperea-gh„E evident însă că generalul le-a dat ordine tuturor să rezolve chestiunea proceselor colective. Mă întreb de ce n-o fi dat un astfel de ordin acum 5 ani. Nici nu ar fi fost atât de multă ură contra băncilor, nici nu ar fi fost atât de multe comisioane umflate plătite de noi toți pentru că băncile au deversat în acele comisioane umflate totate costurile gestionării acestor procese (cu titlu de exemplu, reamintesc onorariile de eșec de multe zeci de milioane de euro câștigate de colegii mei de breasla, adversarii mei din aceste procese)”, mai scrie celebrul avocat al consumatorilor de credite bancare.

Gheorghe Piperea arată, într-un post-scriptum, că oferta celor de la Banca Transilvania/Volksbank, deși a fost acceptată de mulți clienți, „nu a fost și nu este cea mai bună posibilă”. „Nu doar că discountul putea fi mai mare, dar puteau fi acordate dobânzi la comisionul de risc ilegal încasat de VBR timp de 8 ani, puteau fi găsite soluții pentru cei executați silit și puteau fi obținute compensări ale unor daune morale acolo unde așa ceva s-ar fi cuvenit. Dar consumatorii vizati, probabil forțați de nevoile prezentului, s-au grăbit să accepte oferta înainte ca ea să fi fost făcută în scris și în detaliu. Astfel că orice negociere a fost din start imposibilă”, își încheie explicațiile profesorul de drept, care-și asigură cititorii că va duce la capăt procesele declanșate, „chiar și cu un singur reclamant”.

bancpReamintim că, potrivit unui anunț al AURSF, Bancpost pregătește o ofertă care presupune o conversie la lei, cu acordarea în primii 3 ani de creditare a unei dobânzi fixe de 1,5%, urmând ca ulterior să se aplice o dobândă prestabilită contractual compusă din ROBOR plus o marjă fixă cuprinsă între 3 și 4,6%, în funcție de tipul creditului și de situația specifică a fiecărui debitor în parte.

Din informațiile prezentate de bancă, în urma acceptării acestei oferte, în prima perioadă rata se va diminua semnificativ, însă la sfârșitul perioadei de dobândă fixă cuantumul acesteia se va majora și va varia în funcție de valoarea indicelui ROBOR. Reducerea medie aplicată, la nivelul întregului portofoliu, ar urma să fie de aproximativ 15%, conform reprezentanților băncii. Fiind o medie, este evident că vor exista și consumatori în cazul cărora reducerea aplicată va fi mai mică de 15%. Oferta nu are însă nicio componentă de discount la sold.

 

10 Septembrie, Profit.ro: Moody’s a confirmat calificativele BRD, BCR și Raiffeisen Bank

 

Moody’s Investors Service a confirmat joi calificativele pentru soliditate financiară și depozite ale BRD-Groupe Societe Generale, Băncii Comerciale Române (BCR) și Raiffeisen Bank, îmbunătățind, totodată, perspectivele pentru depozitele pe termen lung acordate BRD și BCR, în contextul reducerii presiunilor asupra lichidității băncilor.

Perspectiva privind depozitele BRD a fost îmbunătățită la pozitivă de la stabilă, iar cea pentru depozitele BCR la stabilă de la negativă. Perspectiva asociată ratingului pentru depozitele pe termen lung și pentru datoriile negarantate cu prioritate la plată ale Raiffeisen Bank a rămas stabilă.

Îmbunătățirea perspectivelor BRD și BCR reflectă scăderea riscurilor privind lichiditatea celor două băncii, în urma reducerii creditelor problematice și a costurilor de risc, se arată într-un comunicat al Moody’s.

“De asemenea, condițiile economice relativ stabile din România sprijină stabilizarea perspectivelor”, notează agenția de evaluare financiară.

În cazul ambelor bănci, calificativele pentru soliditate financiară BCA (baseline credit assessment) reflectă un risc ridicat privind calitatea activelor și un nivel scăzut de profitabilitate, dar și o bună capitalizare și o lichiditate adecvată.

Moody’s notează că performanța financiară a BRD a fost limitată în ultimii ani de nivelul ridicat de provizionare în vederea vânzării și ștergerii din bilanț a unui număr semnificativ de împrumuturi neperformante, ceea ce a condus la pierderi în 2012 și 2013 și la un câștig modest în 2014.

Ponderea creditelor neperformante în totalul împrumuturilor acordate de BRD s-a redus în iunie la 18,3%, de la 24,5% în 2013 și 20,1% în 2014, potrivit Moody’s. De asemenea, gradul de acoperire a împrumuturilor neperformante a crescut în intervalul menționat, ajungând la 74%.

“În pofida raportării unui profit net de 270 milioane de lei pentru primul semestru al anului, Moody’s consideră că nivelul de profitabilitate din următoarele 12 până la 18 luni va rămâne constrâns de constituirea de noi provizioane pentru împrumuturi neperformante și de veniturile care vor continua să scadă”, potrivit comunicatului.

Agenția apreciază că gradul de capitalizare al BRD, aflat în prezent la 16,3%, sub capitalizarea medie de 18,1% a sistemul bancar românesc, ar putea scădea în situația în care banca reia operațiunile de reducere a creditelor neperformante prin vânzări și ștergeri din bilanțul contabil, activități care ar conduce la creșterea provizioanelor.

În cazul BCR, agenția de evaluare financiară notează că împrumuturile neperformante au scăzut de la 29,2% din totalul creditelor la finele anului 2013 la 21,1% după primul semestru al anului, în special datorită vânzărilor de portofolii de împrumuturi neperformanțe și a ștergerii din bilanțuri a unui număr semnificativ de credite cu probleme.

Curățarea bilanțurilor băncii a dus la creșterea gradului de provizionare și a stat la baza pierderii de 2,8 miliarde de lei înregistrată anul trecut de subsidiara grupului bancar austriac Erste Group Bank, se arată în comunicat.

Ca și în cazul BRD, Moody’s estimează că profitabilitatea BCR se va menține la un nivel scăzut în următoarele 12 până la 18 luni. Totodată, agenția apreciază că nivelul de capitalizare al băncii va rămâne sub presiune din cauza procesului de curățare a bilanțurilor.

Pentru Raiffeisen Bank, Moody’s anticipează o scădere moderată a capitalizării în intervalul menționat, în special datorită așteptărilor privind acordarea unui număr ridicat de dividende băncii-mamă, la fel ca în cazul celorlalte subsidiare din regiune ale Raiffeisen Bank International, în contextul în care grupul austriac se confruntă cu probleme.

Anul acesta, Raiffeisen Bank a plătit băncii-mamă dividende în valoare de 606 milioane de lei, echivalentul a 120% din profitul înregistrat în 2014, potrivit Moody’s. Dividendele distribuite anul trecut de subsidiara din România au reprezentat 57% din profitul pentru 2013.

Agenția de evaluare financiară a confirmat la Ba2 ratingul pentru datoriile negarantate ale Raiffeisen Bank.

În viziunea Moody’s, profilul de credit al Raiffeisen Bank se remarcă printr-un nivel superior al calității activelor în raport cu media din sistemul bancar românesc. Ponderea creditelor neperformante în portofoliul total al băncii era de 7,5% la finele anului trecut, sub nivelul mediu de 13,9% din sistem. Totodată, gradul de provizionare s-a menținut la un nivel acceptabil, de 62%, potrivit estimărilor Moody’s.

De asemenea, profitabilitatea băncii se menține la un nivel ridicat, iar gradul de capitalizare rămâne adecvat, notează agenția.

 

10 Septembrie, Profit.ro: ANPC nu atacă cu apel decizia Tribunalului împotriva OTP Bank. Clienții nu știu ce dobânzi vor plăti la credite

 

ANPC nu atacă cu apel decizia Tribunalului împotriva OTP Bank. Clienții nu știu ce dobânzi vor plăti la credite

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a decis să nu atace cu apel decizia Tribunalului București din procesul pe clauze abuzive cu OTP Bank, potrivit președintelui Marius Dunca. ANPC va cere lămurirea sentinței pentru a vedea ce dobânda vor plăti clienții în continuare, după ce instanța a declarat abuzivă clauza privind variația acesteia conform cu politica băncii. În schimb, OTP spune că își va exercita dreptul de apel.

“Considerăm că am câștigat pe fond și nu avem motive să facem apel. Vom cere o lămurire a dispozitivului”, a declarat, pentru Profit.ro, Marius Dunca, președintele ANPC.

Azi a expirat termenul legal în care ANPC putea depune apel în dosarul 956/2/2015 dintre ANPC și OTP Bank. Grupurile de clienți au trimis sute de mesaje către instituție în care au cerut depunerea apelului.

Tribunalul a decis, la sfârșitul lunii iulie, că OTP Bank a inserat clauze care contravin legii în contractele de credit încheiate cu clienții în perioada 2007-2008 și a dispus eliminarea acestora din întregul portofoliu de credite al băncii. Sunt vizate contractele de credit ipotecar și de credit de consum cu ipotecă ce au în componență o clauză prin care banca își arogă dreptul de a modifica dobânda după politica proprie, și care a generat costuri suplimentare pentru debitori. Profit.ro a scris pe larg despre acest dosar, și implicațiile deciziei Tribunalului.

În timp ce instanța dă dreptate ANPC, decizia Tribunalului naște întrebări cu privire la aplicabilitatea deciziei, în condițiile în care sunt scoase din contract referirile la variabilitatea dobânzii. Rata curentă ar putea fi cea de la semnarea contractului, însă acest lucru s-ar bate cap în cap cu acordul părților că dobânda este una variabilă. În alte cazuri, instanța a decis ca dobândă să fie calculată în funcție de indicatorii de piață, ceea ce pentru credite în franci sau euro a însemnat o reducere de 4-5 puncte procentuale. Totodată, nu a fost admis capătul de cerere care prevede returnarea sumelor încasate în plus către clienții OTP Bank.

Banca arată că va face apel în termenul legal și că, totodată, lucrează la o soluție prin care să cadă la pace cu clienții.

“OTP Bank va depune cererea de apel, in termenul legal. În plus, lucram la dezvoltarea unei soluții pentru clienții noștri cu credite in CHF, pe care o vom lansa pana la finalul acestui an. Pentru elaborarea acesteia, colaborăm cu autoritățile competente si cu reprezentanții clienților, suntem deschiși dialogului.

De altfel, OTP Bank se afla printre primele bănci din Romania care a introdus, încă din 2009, un program dedicat protecției clienților care întâmpina dificultăți in rambursarea ratelor lunare la credite”, au declarat reprezentanții băncii pentru Profit.ro.

Apelul, dacă va fi depus în termenul legal, se va judeca la Curtea de Apel București.

Asociația pentru Consilierea Clienților Bancari și Asiguraților din România (ACCBAR), intervenient în proces în favoarea ANPC, susține că a cerut Autorității să formuleze apel, pentru a obține o hotărâre mai favorabilă consumatorilor, dar s-a lovit de refuzul instituției guvernamentale.

“ACCBAR aduce la cunoștința consumatorilor de la nivel național refuzul ANPC de a depune apel împotriva Hotărârii 5316/29.07.2015 pronunțată de Tribunalul BUCURESTI împotriva OTP. ACCBAR a sesizat ANPC cu privire la aspectele de nelegalitate ale hotărârii, pronunțata in dosarul 956/2/2015, comunicând direct pe mail forma de apel propusă de specialiștii ACCBAR cu toate argumentele juridice necesare. Nu înțelegem refuzul ANPC de a contesta aspectele nelegale ale hotărârii”, declară avocatul Anamaria Stan, președintele asociației.

OTP Bank se află printre instituțiile de credit cu cele mai multe procese pierdute cu consumatorii, în special pe clauza de dobândă. Banca a uzat pe scară largă formulări contractuale precum cele de mai jos înainte de 2010, prevederi declarate de Tribunal ca fiind ilegale. În baza acestora, OTP Bank a majorat dobânzile clienților în vara anului 2008 și nu le-a mai redus ulterior, în ciuda scăderii referințelor la care face trimitere în clauze. Concret, dobânzile au crescut de la 5,5% la 6,49% pentru cei cu credite ipotecare și de la 5,7% la 6,99% pentru cei cu credite de consum cu ipotecă.

„Dobânda este variabilă în conformitate cu politica băncii. Dobânda poate fi modificată în mod unilateral de către bancă, luând în considerare valoarea dobânzii de referință pentru fiecare valută (ex EURIBOR (EUR)ILIBOR (CHF)/ROBOR (RON), etc) fără a exista Consimțământul Clientului (…)”, se arată în contractele de credit de consum cu ipotecă.

„Pentru creditul acordat, Clientul datorează și va plăti băncii o rată de dobândă revizuibilă în conformitate cu politica băncii” iar la art 6.2 este prevăzut, Banca își rezerva dreptul să revizuiască periodic dobânda în funcție de evoluția indicatorilor de referință pentru fiecare valută Euribor pentru Euro, Libor pentru CHF, Robor pentru RON (…)”, se arată în contractele de credit ipotecar.

ANPC mai are procese care ar putea avea efecte asupra portofoliilor băncilor BCR, Raiffeisen Bank, Alpha Bank, Banca Românească, Piraeus Bank, Volksbank, Bancpost, precum și asupra portofoliilor Credit Europe Bank IFN.

 

10 Septembrie, Profit.ro: Banca Transilvania vede deflație până în 2017

 

Economiștii Băncii Transilvania prognozează că rata inflației, pe media anuală, se va păstra în teritoriu negativ până la finele anului viitor și va reveni pe plus în 2017. BT și-a schimbat prognoza după ce Statistica a anunțat scăderea prețurilor generale cu 1,9% în august, față de anul trecut, iar legea privind Codul Fiscal a fost modificată.

Banca Transilvania a modificat prognoza privind rata medie a inflației la -0,3% pentru 2015, de la +0,7% anterior și la -0,6% pentru 2016, de la 1,52%. Pentru 2017analiștii băncii estimează că inflația medie va intra în teritoriu pozitiv, cu o rată anuală de 0,6%, față de prognoza anterioară, din luna iunie, de 1,49%.

“Scenariul ia în considerare prevederile Noului Cod Fiscal, varianta reexaminată, aprobată de Parlament și promulgată de Președinte în septembrie”, arată analiștii BT.

Inflația medie în primele opt luni a fost de -0,2%, potrivit datelor publicate azi de Institutul Național de Statistică.

Și ING și-a modificat prognoza de inflație, înainte de publicarea datelor INS pentru luna august.

Potrivit băncii olandeze, rata inflației va fi de -0,5% la finele anului curent, față prognoza anterioară de -0,3%. ING se așteaptă, însă, ca nivelul general al prețurilor de consum să crească cu 1,4% în 2016.

Proiecția BNR arată că inflația se va plasa la -0,3% la finele acestui an, la +0,7% la sfârșitul lui 2016, și va intra în țintă abia din 2017, datorită efectului de bază.

Ținta de inflație a BNR este de 2,5%, iar dobânda cheie este de 1,75%, păstrată la acest nivel din luna mai. Diferențialul dintre dobânda cheie a BNR și rata inflației este de 3,65 puncte procentuale. Între dobânzile over-night de pe piața interbancară și inflația anuală există un diferențial de trei puncte procentuale.

UPDATE: BCR vede inflație negativă până în mai 2016 și creșterea dobânzilor

“Estimarea noastră arată o rată a inflației de -0,2% în decembrie 2015 și 0,7% în decembrie 2016. Inflația s-ar putea menține în teritoriul negativ până în mai 2016 după reducerea TVA-ului la alimente la 9% în iunie și a cotei standard de TVA la 20% în ianuarie anul viitor. Inflația ar putea intra în ținta BNR de 2,5%±1pp numai la începutul lui 2017″, se arată într-un raport al BCR Cercetare.

Analiștii băncii austriece consideră că datele prezentate astăzi sunt neutre pentru politica monetară a BNR, care va menține  dobânda de politică monetară neschimbată la 1,75% în restul acestui an.

“Este puțin probabil să vedem banca centrală reacționând prin relaxarea politicii monetare la acest declin temporar al

inflației generat de o serie de șocuri de ofertă agregată. Creșterile salariale planificate în sectorul public în 2016 vorbesc, de asemenea, în favoarea unei politici monetare prudente în prezent”, consideră analiștii BCR.

Mai mult, aceștia nu exclud o creștere a dobânzii de politică monetară în 2016, pentru a contrabalansa impulsul furnizat cererii agregate de către relaxarea politicii fiscale, în condițiile în care oricum consumul creștea.

BCR se așteaptă ca randamentele la titlurile de stat să crească la anul, în aceste condiții, mai ales că există și riscuri fiscale și politice legate de noul Cod Fiscal și alegerile parlamentare.

 

10 Septembrie, Profit.ro: Goldman Sachs: Ne așteptăm ca BCE să continue programul de relaxare cantitativă și în 2017

 

Banca Centrală Europeană (BCE) va continua, cel mai probabil, programul de relaxare cantitativă și în 2017, având în vedere nivelul foarte redus al inflației în zona euro, se arată într-un raport realizat de analiștii de la Goldman Sach, citat de MarketWatch.

“Continuăm să credem că zona euro este printre cele mai expuse la riscurile care provin din China(…). Ne așteptăm ca programul de relaxare să fie prelungit  pentru încă unul sau două trimestre”, se arată în raportul citat.

Programul BCE de relaxare cantitativă aflat în derulare presupune cumpărarea de active – inclusiv obligațiuni guvernamentale, în valoare de 60 de miliarde de euro lunar, până în septembrie 2016.

La începutul lunii, BCE a revizuit în scădere prognoza de inflație pentru zona euro, de la 0,3% la 0,1% pentru 2015 și la 1,1%, de la 1,5% pentru 2016. În 2017, inflația ar urma să se situeze la 1,7%, față de 1,8% cât era anticipat anterior.

Totodată, prognoza de creștere economică pentru zona euro a fost revizuită de la 1,5% la 1,4% în 2015. Economia zonei euro ar urma să avanseze cu 1,7% în 2016 și cu 1,8% în anul următor.

Președintele BCE, Mario Draghi, a declarat că actualul program de cumpărare de active este flexibil și, deși instituția nu va adopta noi măsuri de stimulare a economiei deocamdată, este gata să acționeze dacă va fi necesar.

 

13 Septembrie, Economica.net: Bancpost reduce cu 30% rata pentru clienții cu credite în franci elvețieni

 

Bancpost lansează o ofertă personalizată de conversie în lei a creditelor clienților cu credite în franci elvețieni garantate cu ipotecă. Aceasta constă în dobândă fixă redusă de 1,5% pe an pentru primii 3 ani, ceea ce se va reflecta într-o reducere medie a ratei lunare de 30%. După această perioadă se va aplica o dobândă individualizată variabilă, compusă din marja fixă și indicele ROBOR la 3 luni.

„Există un interes crescut din partea clienților pentru propunerile de conversie a creditelor, iar noua ofertă Bancpost vine în întâmpinarea acestor așteptări”, a declarat Andreea Mincu, Director Executiv în cadrul Bancpost.

Oferta de conversie se va realiza la cursul de schimb al băncii de la momentul realizării conversiei și nu presupune niciun comision de administrare credit și analiză din partea băncii.

În perioada următoare, clienții Bancpost cu credite în franci elvețieni garantate cu ipotecă vor fi invitați în unitățile băncii pentru prezentarea noii oferte de conversie.

Această măsură continuă seria acțiunilor Bancpost orientate către diminuarea impactului negativ rezultat din evoluția monedei elvețiene. Încă de la începutul anului, Bancpost a acordat o reducere cu 0,8 puncte procentuale a dobânzii pentru întreg portofoliul, valabilă până la următoarea dată de revizuire a dobânzii specificată contractual. De asemenea, pentru clienții care au întâmpinat dificultăți în achitarea obligațiilor, a fost aplicat un discount adițional, personalizat.

Bancpost este o bancă cu o prezență de 24 de ani pe piața locală și o rețea de 148 de unități si 7 centre de afaceri. Banca gestionează un portofoliu de aproximativ 1 milion de clienți corporativi, de retail și instituționali.

 

13 Septembrie, Zf.ro: Băncile centrale din Marea Britanie şi SUA ar putea majora dobânzile de politică monetară

 

Băncile centrale din Marea Britanie şi Statele Unite intenţionează să crească dobânzile de politică monetară, afirmă surse oficiale şi analişti citaţi de presa britanică şi americană.

Martin Weale, un oficial din cadrul Băncii Angliei, banca centrală a Marii Britanii, a declarat că rata dobânzii ar trebui majorată “relativ curând”, în contextul creşterii salariilor.

“În contextul în care ritmul creşterilor salariale rămâne constant, consolidarea pieţei muncii probabil va genera creşterea peste limită a inflaţiei în următorii doi-trei ani”, afirmă Weale într-un articol de opinie publicat în Scotland on Sunday.

“Politica Băncii Angliei trebuie stabilită pe baza acestei referinţe mai degrabă decât în funcţie de actuala rată a inflaţiei. Drept rezultat, rata dobânzii de referinţă ar trebui majorată relativ curând”, a explicat oficialul din cadrul Băncii Angliei.

Economia Marii Britanii a crescut constant în ultimii doi ani şi, în pofida recentelor semnale de scădere uşoară, Banca centrală probabil va majora dobânzile începând din 2016, urmând o măsură similară aşteptată din partea Rezervelor Federale americane. În prezent, Banca Angliei are o rată a dobânzii de 0,5%.

Consiliul de administraţie al Rezervei Federale, instituţia bancară centrală din Statele Unite, se va reuni joi pe tema oportunităţii majorării dobânzilor de politică monetară, scrie Financial Times.

Majoritatea analiştilor au recomandat menţinerea actualei rate de referinţă a dobânzilor până pe 31 decembrie.

 

13 Septembrie, Bursa.ro: Bursa.ro; BANCA REGLEMENTELOR INTERNAŢIONALE: “Îngrijorările cu privire la economiile emergente s-au înmulţit”

 

Îngrijorările cu privire la marile economii emergente ale lumii, în special cu privire la China, s-au înmulţit pe măsură ce investitorii îşi revizuiesc prognozele cu privire la creşterea economiei mondiale, a avertizat astăzi Banca Reglementelor Internaţionale (BRI), informează Reuters.

“Încetinirea economiei chineze şi aprecierea dolarului american au reprezentat o dublă provocare pentru economiile emergente: perspectivele de creştere s-au redus, în special pentru exportatorii de materii prime, iar povara datoriilor denominate în dolari a crescut în raport cu moneda locală’ se arată într-un raport publicat duminică de BRI, considerată ‘banca centrală a băncilor centrale”.

Cu ocazia prezentării raportului către jurnalişti, economistul şef al BRI, Claudio Borio a apreciat că scăderile semnificative înregistrate recent pe piaţa bursieră chineză trebuie văzute ca un răspuns la amplu la adâncirea dezechilibrelor financiare. “Nu vedem cutremure izolate ci eliberarea unei presiuni care s-a acumulat treptat în ultimii ani”, a subliniat Claudio Borio.

Un alt risc, subliniază Claudio Borio, este încetinirea fluxurilor de credit către economiile emergente, care ar putea îngreuna serviciul datoriei externe pentru ţările care au obligaţiuni în dolari. Atunci când dolarul se apreciază, serviciul datoriei pentru obligaţiunile în dolari este mai scump. Conform datelor prezentate de BRI, în primul trimestru al acestui an ieşirile de capital din băncile chineze s-au ridicat la 109 miliarde de dolari, iar reducerea beneficiilor de pe urma păstrării poziţiilor în moneda chineză sugerează că fenomenul de fugă a capitalurilor ar putea continua. “Investitorii sunt din ce în ce mai îngrijoraţi de creşterea vulnerabilităţilor din economiile emergente, în special în China, pe măsură îşi revizuiesc perspectivele cu privire la economia mondială”, se mai arată în raportul BRI.

 

13 Septembrie, Capital.ro: Final de epocă? Opreşte America drogul banilor ieftini?

 

CIRCUMPSECŢIE Bancherii centrali îşi pregătesc cu grijă paşii de normalizare a politicii monetare.

Investitorii sunt prudenţi faţă de impactul deciziei asupra pieţelor financiare care au ajuns dependente de banii ieftini, în ultimii şapte ani.

Oficiali ai băncii centrale ai SUA au anunţat încă de la sfârşitul lui 2014 că intenţionează să ridice dobânda-cheie pentru dolar până la finalul acestui an. Mai au încă trei ocazii să o facă. Prima dintre ele este la şedinţa comitetului de politică monetară din 16-17 septembrie şi unii se aşteaptă ca mişcarea să survină. Ar fi prima ridicare de dobândă din 29 iunie 2006 încoace pentru SUA, ţară care a dat tonul, în urmă cu nouă ani, politicilor neconvenţionale monetare, cu dobânzi zero şi injecţii masive de lichiditate. Din acest motiv nu se ştie încă dacă Fed va lua decizia din septembrie, investitorii ezitând asupra oportunităţii, dar şi a impactului.

Cum vor reacţiona economia reală, dar mai ales pieţele financiare care au funcţionat în condiţii de stimulare permanentă, de la declanşarea crizei financiare în 2007? Nu se ştie. De aceea mişcările în sensul întăririi politicii monetare ar urma să fie prudente. „Una şi gata sau una şi gata pentru o perioadă, este consensul din piaţă, dat fiind tot ce se întâmplă în jurul nostru“, spune Stanley Sun, strategist la New York, pentru banca japoneză Nomura Holdings, unul dintre primii 22 de dealeri în relaţia cu Rezerva Federală Americană. „Piaţa include în preţuri o ridicare a dobânzii foarte, foarte graduală de către Fed“, a declarat acesta pentru Bloomberg. Dacă în privinţa mutărilor cu paşi mici există un consens, în privinţa unei ridicări de dobândă în septembrie există dubii. Doar o treime dintre participanţii la piaţă se aşteaptă la acest lucru, majoritatea scontând pentru o decizie abia în 15-16 decembrie 2015.

Sfârşitul unei ere a banilor ieftini

Dilemele privind mutarea arată existenţa unei angoase în piaţă: cum se va descurca economia fără drogul banilor ieftini? În ultimii şapte ani şi jumătate, băncile centrale din întreaga lume au operat nu mai puţin de 697 de tăieri de dobândă, şi-au extins bilanţurile cu echivalentul a nu mai puţin de 15 trilioane de dolari, monedele majore fiind purtătoare ale unor randamente zero pe scadenţele scurte. Economia SUA operează în condiţii de relaxare monetară deja de 110 luni. O majorare de dobândă pe dolar va marca sfârşitul unei ere de stimulare monetară excepţională a economiei, punctează un raport al Bank of America, citat de Zero Hedge.

Banca Mondială vede panică şi turbulenţe

Şi ce se va întâmpla? Scenariile avansate sunt de la cele moderate, că vor fi turbulenţe în piaţă şi volatilitate, până la unele extreme că economia va fi trimisă în recesiune. Printre acestea din urmă se numără şi cel avansat de Deutsche Bank. A doua bancă a Germaniei crede că o ridicare a dobânzii pe dolar ar fi o eroare de politică monetară pentru că ar dezlănţui deflaţia. Riscuri majore indică şi economistul-şef al Băncii Mondiale, Kaushik Basu care avertizează că o majorare a dobânzii de politică monetară a Fed ar provoca „panică şi turbulenţe. Motivul? Contextul pare foarte puţin prielnic ca o decizie negativă să vină tocmai de acolo de unde s-a dat principalul ajutor pentru pieţe, post-criză. „Nu cred că Fed poate ea însăşi să creeze o criză majoră, deşi va cauza turbulenţe. Este efectul cumulat al ultimelor săptămâni de ştiri proaste“, a declarat Basu, preluat de Financial Times. Unda de şoc se poate transfera cu uşurinţă către pieţele emergente unde există vulnerabilităţi.

Investitorii nu prea cred în curajul bancherilor centrali

La Fed estimările mediane sunt pentru o dobândă de 1,625% la sfârşitul anului 2016, faţă de 0-0,25% în prezent, în urma unor majorări graduale, însă sunt aşteptări în scădere faţă de reperele de 1,875% în luna martie 2015, transmite Bloomberg. În pieţele pentru finanţarea pe termen scurt (money market) există o mai mare reţinere faţă de eventuale mişcări temerare ale autorităţii de politică monetară. Produsele derivate care operează pe acest segment indică un nivel al dobânzii-cheie de 0,59% într-un an de acum încolo. La fel este şi estimarea faţă de decizia de peste câteva zile. Numai 30% dintre participanţi cred că dobânda pe dolar va fi mărită în septembrie, faţă de procentul de 40% care credea acelaşi lucru în luna iulie. Cei mai mulţi dintre investitori şi analişti (58%) cred că dobânda va fi majorată abia la şedinţa din decembrie.

Bill Gross, manager al fondurilor Janus Capital şi fost şef la PIMCO, societatea cu cele mai mari expuneri pe pieţele globale de bonduri, este printre cei care consideră că Rezerva Federală ar trebui să se mişte către o normalizare a ratelor de dobândă. Într-o intervenţie pentru CNBC el a declarat că ultimele raportări din piaţa americană a muncii de la începutul acestei luni sunt suficient de bune pentru ca Fed să înceapă să ridice dobânda.

Capcana în care au intrat autorităţile

Şi totuşi, dacă banca centrală a SUA este prinsă în propria capcană? Cel puţin aşa spune Charles Hugh Smith, autor al blogului economic Of Two Minds. În opinia sa, Rezerva Federală face aceeaşi greşeală ca toţi planificatorii economiei: nu cunoaşte impactul pe care îl vor avea măsurile sale. Poate că oficialii Fed îşi propun o corecţie de 10% a indicelui Dow Jones Average Industrial, reprezentativ pentru Bursa de la New York. Dacă, însă, nu vor putea controla panica, picajul ar ajunge la 40%. Investitorii vor fi atenţi la nivelurile tehnice şi ar putea proceda la replieri succesive. Cum poate contracara banca centrală volume mari ale pachetelor în vânzare? În plus, le va fi mult mai greu să întoarcă o piaţă care s-a prăbuşit cu 40%, decât una care s-a corectat cu doar 10%, mai spune Smith.

Până la urmă, toată lumea la Bursă ia în calcul acest scenariu atunci când este vorba de decizia de politică monetară. Deusche Bank chiar foloseşte sintagma „demolare controlată“ a pieţelor, mizând pe o scădere de 20-30% a indicilor bursieri, cauzată de majorările de dobânzi, fie că prima decizie va fi luată în septembrie sau în decembrie.

Economia globală arată atât de tulburată încât dacă SUA se mişcă foarte repede în mijlocul acestei dezordini, cred că multe ţări vor fi afectate destul de rău.

Kaushik Basu, economist-şef al Băncii Mondiale

697 de tăieri de dobândă au operat băncile centrale de la declanşarea crizei în 2007 în încercarea de stimulare a economiei