curierulnational.ro: CNIPMMR a semnat un protocol de colaborare cu CCIR
Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) a semnat, ieri, un protocol de colaborare cu Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR).
“Semnarea acestui protocol din punctul de vedere al CNIPMMR reprezintă o continuare a abordării sale tradiţionale. Noi am avut o politică constantă în decursul timpului să cultivăm relaţiile cu toţi stakholderii principali ai sectorului de întreprinderi mici şi mijlocii. Este vorba de un protocol între doi jucători majori ai mediului de AFACERI.
Vremeanoua.ro: Mediul de afaceri vasluian, fatã în fatã cu administratia publicã
Camera de Comert, Industrie si Agriculturã Vaslui, împreunã cu Patronatul Întreprinderilor Mici si Mijlocii organizeazã vineri, 20 februarie, începând cu ora 10.00, un eveniment dedicat prezentãrii principalelor probleme cu care se confruntã mediul economic vasluian. Reuniunea se va desfãsura în sala de conferinte a Camerei de Comert, Industrie si Agriculturã Vaslui din str. N. Iorga nr. 82 bis. Vor fi supuse dezbaterii documente care vor sta la baza unor propuneri de modificãri legislative în domeniul infrastructurii, fiscalitãtii, sprijinirii IMM-urilor, adaptãrii învãtãmântului profesional si tehnic la cerintele actuale de fortã calificatã de muncã.
Agerpres.ro: Ponta s-a întâlnit cu reprezentanții Coaliției pentru Dezvoltarea României
Premierul Victor Ponta a avut marți o întâlnire cu reprezentanții Coaliției pentru Dezvoltarea României (CDR), la care au participat și miniștrii cu atribuții în domeniile economic și social, precum și consilieri ai primului ministru.
Potrivit unui comunicat al Executivului remis AGERPRES, printre subiectele discutate s-au aflat “apropiata lansare spre dezbatere publică a noilor proiecte ale Codului Fiscal și Codului de Procedură Fiscală, asigurarea unui just echilibru în relația ANAF-mediul de afaceri, securitatea energetică legată de furnizarea de gaze naturale, urgentarea comunicării publice în privința fondurilor europene, corelarea și selectarea proiectelor prioritare și fezabile la nivel național/strategic, normele privind deducerile pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare, precum și teme legate de profesiile liberale (PFA, PFI)”.
Agerpres.ro: Havrileț: Continuarea liberalizării prețului la gaze pentru populație în acest an ar duce la scumpiri cu 7%
Continuarea liberalizării prețului la gaze pentru populație ar duce la scumpiri cu 7% anul acesta și cu câte 5% în următorii doi ani, astfel încât, în 2018, să se ajungă la 85 de lei pe MWh, a explicat, marți, președintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei /ANRE/, Niculae Havrileț.
“Avem de făcut un salt de la 53,3 de lei MWh la aproximativ 85 de lei (MWh — n. r.), estimarea noastră. Este vorba de un ecart de 30 de lei pe care să îl împărțim pe o perioadă de trei ani, ceea ce ar duce în prețurile finale la influențe de ordinul a 7% în 2015 și câte 5% în 2016 și 2017, iar în 2018 să încheiem liberalizarea, dacă prețurile rămân constante, la 85 — 90 de lei MWh sau să mergem până în 2021”, a spus Niculae Havrileț.
Mediafax.ro: Senat: Iniţiativă a parlamentarilor puterii pentru TVA redus, respinsă de Guvern, susţinută de opoziţie
Senatorii Puterii şi cei ai Opoziţiei s-au acuzat reciproc de responsabilitatea pentru cota ridicată de TVA aplicată în prezent pentru lapte, legume şi fructe, la dezbaterea, marţi, în plen, a unei propuneri legislative pentru completarea Codului fiscal.
Propunerea, iniţiată de un grup numeros de parlamentari PSD, UNPR, PPDD şi PC, printre care se numără şi doi deputaţi PNL, prevede extinderea aplicării cotei reduse a taxei pe valoarea adăugată, de 9%, şi pentru livrările de lapte de consum, fructe şi legume proaspete.
Mediafax.ro: Proiect: Băncile vor reduce cu cel puţin 10% dobânzile şi comisioanele, dacă va creşte cursul cu 20%
Băncile vor face reduceri de costuri de cel puţin 10% privind dobânda şi comisioanele aplicate în cazul creditelor în VALUTĂ pentru care cursul de schimb a înregistrat o variaţie de 20% sau mai mult şi vor face conversia creditelor la cursul BNR, potrivit unui proiect de lege elaborat de ANPC
“În cazul reducerii costurilor, creditorul oferă consumatorului cel puţin următoarele posibilităţi: a) reducerea marjei dobânzii; b) reducerea comisionului de administrare. Reducerea prevăzută trebuie să fie semnificativă, respectiv de cel puţin 10% din costul dobânzii sau al comisionului. Acest articol se aplică atunci când fluctuaţia ratei de SCHIMB VALUTAR este egală sau mai mare de 20 %”, se arată în proiectul de lege publicat de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului.
Zf.ro: Exclusiv ZF: Investitorii străini au repatriat dividende de 18 mld. euro din România în ultimii 10 ani
Înainte de criză companiile industriale dominau topul repatrierilor de PROFIT, însă după 2009 a venit rândul telecomului şi al petrolului. Printre multinaţionalele care repatriază dividende de zeci şi sute de milioane de EURO anual se află şi companii precum Edenred, de pe piaţa tichetelor de masă, sau Luxten, care are în administrare reţeaua de iluminat public din Bucureşti.
Investitorii străini au scos aproximativ 18 mld. euro din România în ultimii 11 ani, numai în 2013 dividendele repatriate fiind de aproape 2,3 mld. euro. Pe de altă parte, participaţiile la capital ale investitorilor străini au fost de 35 miliarde de euro în aceeaşi perioadă.
Zf.ro: Trei bănci controlează 80% din fondurile mutuale. Doar randamentele îi pot salva pe managerii independenţi
Diviziile de administrare a investiţiilor ale Erste Bank, acţionarul BCR, Raiffeisen Bank şi BRD gestionează fonduri mutuale cu ACTIVE nete TOTALE de 16,5 miliarde de lei (3,7 mld. euro), controlând astfel 80% din piaţă. În 2007, cei trei administratori aveau cote cumulate de 44% din piaţă, iar ponderile acestora erau mult mai echilibrate.
Zf.ro: Plăţile cu cardul sunt de patru ori sub retragerile de numerar
Plăţile efectuate la comercianţi direct cu cardurile emise de băncile locale au crescut cu 16% anul trecut şi au ajuns la 30 mld. lei, în timp ce retragerile de NUMERAR de la ATM-uri au consemnat un avans de 7%, dar ca volum au fost de patru ori mai mari decât plăţile, arată datele BNR.
Retragerile de la bancomate au însumat 126 miliarde de lei, adică 80% din tranzacţiile TOTALE cu carduri, mulţi români obişnuind încă să-şi golească cardurile în ziua de salariu. Retragerile au crescut cu 60% din 2008 încoace, dar volumul plăţilor s-a triplat, pornind însă de la o bază foarte redusă.
„Oamenii încep să înţeleagă utilitatea cardului dincolo de retragerile de la ATM şi cred că tendinţa va continua“, spune analistul ECONOMIC Aurelian Dochia.
Zf.ro: ANUL 2014 ÎN CIFRE
Avem o nouă „reţetă“ economică? Creşterea PIB cu 3%, cu deficite şi inflaţie la minime istorice
România a ajuns la o nouă „reţetă“ pentru economie, reuşind să obţină o creştere a PIB de 3%, cu deficit de CONT curent şi inflaţie mai mici de 1%, deficit bugetar de sub 2% din PIB şi investiţii mici.
România nu a reuşit până acum să aibă o creştere economică echilibrată, ci a avut o creştere bazată preponderent pe un singur pilon: înainte de criză consumul, apoi exporturile. În timp ce investiţiile au rămas pionul sacrificat.
Zf.ro: Transelectrica conduce detaşat topul dividendelor preliminare, cu un randament de 13%
Acţiunile transportatorului de energie Transelectrica (TEL) vor oferi un randament al dividendului de circa 13%, dublu faţă de cel din 2014 şi de peste patru ori mai mare decât dobânda bancară, dacă compania va alege să împartă cu investitorii aceeaşi proporţie din PROFIT ca anul trecut, adică 81%.
Zf.ro: Trei bănci controlează 80% din fondurile mutuale. Doar randamentele îi pot salva pe managerii independenţi
Diviziile de administrare a investiţiilor ale Erste Bank, acţionarul BCR, Raiffeisen Bank şi BRD gestionează fonduri mutuale cu active nete TOTALE de 16,5 miliarde de lei (3,7 mld. euro), controlând astfel 80% din piaţă. În 2007, cei trei administratori aveau cote cumulate de 44% din piaţă, iar ponderile acestora erau mult mai echilibrate.
Zf.ro: Tradeville: Fondul Proprietatea – principala atracţie pe bursă în 2015
Fondul Proprietatea (FP) va rămâne, foarte probabil, principalul punct de atracţie şi în 2015 pentru investitori, prin prisma lichidităţii ridicate şi a operaţiunilor pe care le va desfăşura pentru a-şi îndeplini obiectivul de reducere a discountului preţului acţiunilor faţă de VUAN la sub 15%, este de părere Ovidiu Dumitrescu, directorul general adjunct al firmei de brokeraj Tradeville.
Zf.ro: Acţiunile FP şi-au revenit cu 4% graţie răscumpărărilor
Titlurile Fondului Proprietatea (FP) au raportat o creştere de peste 4% în ultima săptămână, de când a început cel de-al cincilea program de răscumpărări, care vizează achiziţia a 227 milioane de titluri proprii.
La ultima cotaţie din piaţă, pachetul pe care fondul îl are de răscumpărat în cadrul celui de-al cincilea program valorează circa 200 milioane de lei.
Zf.ro: Oil Terminal s-a întors la profitul din 2012
Compania de stat Oil Terminal Constanţa (OIL) a raportat pentru anul trecut VENITURI preliminate de 106,14 milioane de lei (23,9 mil. EURO), mai mari cu 4,2% raportat la un rezultat de 101,83 milioane de lei în 2013.
Profitul net al companiei a crescut la 490.566 lei (circa 110.500 EURO) în 2014, de la un PROFIT zero în anul anterior. În 2012, compania a raportat un câştig net de 540.000 de lei, apropiat de rezultatul din 2011. Oil Terminal a înregistrat anul trecut un PROFIT înainte de taxe de 2,21 milioane de lei (497.670 euro), în urcare cu 24,7% de la 1,77 milioane lei în 2013.
Zf.ro: Costul creditelor ipotecare standard scade sub 5%. Mai are viitor Prima casă?
Creditele ipotecare în lei s-au triplat şi pun fundaţia unui nou boom rezidenţial
Şapte bănci afişează în acest moment oferte de CREDITE imobiliare standard în lei cu dobânzi efective mai mici de 5% pe an, foarte aproape de costul creditelor garantate de stat prin Prima casă, program care funcţionează de aproape şase ani şi pentru anul acesta s-au alocat garanţii de 2,5 miliarde de lei (din care pot fi acordate credite cu o valoare dublă. Costul creditelor garantate de stat porneşte de la circa 4% pe an.
Zf.ro: Şi-au compromis băncile centrale credibilitatea?
În iunie 2014, Banca Reglementelor Internaţionale, supranumită banca centrală a băncilor centrale, şi-a intitulat primul capitol al raportului anual „În căutarea unei noi busole“.
Câteva luni mai târziu, problema de a şti dacă nu cumva băncile centrale s-au dezorientat TOTAL a început să fie pusă cu insistenţă, scrie pentru publicaţia franceză Le Monde Olivier Raingeard, economistul-şef al băncii Neuflize.
Zf.ro: Băncile nu vor mai putea urmări clienţii cu credite ipotecare după vânzarea imobilului în garanţie
“În orice situaţie, riscul de creditare se împarte între creditor şi consumator iar returnarea sau transferarea către creditor a garanţiei sau a veniturilor obţinute din vânzarea garanţiei este suficientă pentru rambursarea totală a creditului. În cazul în care preţul obţinut pentru bun imobil afectează suma datorată de către consumator, creditorii şi executorii judecătoreşti depun toate eforturile în vederea obţinerii celui mai bun preţ pentru bunul imobil care face obiectul executării silite”, se arată în poiectul de act normativ publicat de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului.
Zf.ro: De ce nu se reiau investiţiile, deşi inflaţia şi dobânzile au ajuns la niveluri scăzute, iar lichiditatea din piaţă este abundentă?
Multi ne punem, in mod firesc, intrebarea: de ce nu se reiau la cotele dorite activitatea economica, investitiile si cresterea economica in conditiile in care dobanzile si inflatia au ajuns la niveluri scazute, iar lichiditatea din piata este abundenta?
Acest paradox are de-a face cu unele realitati din economie si cu un context european fluid:
– Procesul de restructurare parcurs de banci si aversiunea la risc a mediului de AFACERI din toate domeniile
– Conditiile financiare internationale in continua imbunatatire , reflectate printr-o volatilitate mai mica in pretul activelor si o scadere a marjelor de risc.
Zf.ro: Aproape 16% din creditele de retail în valută sunt în franci elveţieni, iar cele în euro reprezintă 84%
Clienţii persoane fizice aveau la finele lunii noiembrie a anului trecut CREDITE în valută în valoare de echivalentul a 62 miliarde de lei (14 mld. euro), din care aproape 84% erau în euro, iar 15,7% în franci elveţieni.
Creditele contractate în dolari americani reprezentau 0,5%, potrivit datelor BNR. În termeni nominali, creditele în euro reprezentau în noiembrie echivalentul a aproape 52 miliarde de lei, cele în franci elveţieni 9,7 miliarde de lei, iar cele în dolari aproximativ 300 milioane de lei. Împrumuturile acordate în valută reprezentau în perioada menţionată 61% din soldul TOTAL al creditelor acordate populaţiei, de 102 miliarde de lei.
Zf.ro: Transporturile au pus pe hârtie că vând 5% din administraţii ale porturilor şi aeroporturilor
Ministerul Transporturilor estimează că va obţine în acest an VENITURI de 14,6 milioane lei din vânzarea unor participaţii minoritare, reprezentând 5% din acţiuni, deţinute la şapte companii din subordine, printre care Aeroporturi Bucureşti şi Administraţia Porturilor Maritime Constanţa.
„În conformitate cu prevederile Programului de privatizare al MT pe anul 2015, se estimează că veniturile din privatizare vor înregistra un nivel de 14.600.000 lei, rezultat din vânzarea unor participaţii minoritare deţinute de statul român prin Ministerul Transporturilor, pe parcursul anului 2015 (5% din capitalul social al celor 7 societăţi comerciale aflate sub incidenţa Legii 247/2005, cu modificările şi completările ulterioare)”, se arată în nota de fundamentare a unui proiect de hotărâre de guvern pentru aprobarea bugetului propriu de VENITURIşi cheltuieli al Ministerului Transporturilor privind activitatea de privatizare pe anul 2015.
Zf.ro: STC şi Elsaco, contract de 53 mil. euro pentru o termocentrală la Oradea
Primăria Oradea a atribuit consorţiului format din firmele STC şi Elsaco un CONTRACT, în urma unei licitaţii, pentru construirea unui grup energetic în cogenerare la termocentrala din oraş, pentru alimentarea locuitorilor cu energie termică.
Finanţarea construirii noului grup energetic, care va avea o capacitate electrică de 42 MW, este asigurată din fonduri din Programul Operaţional Sectorial (POS) Mediu de 53 milioane de EURO, a declarat marţi primarul Oradei, Ilie Bolojan, într-o conferinţă în Bucureşti.
Zf.ro: OPINIE ADRIAN VASILESCU
BNR n-a scăpat nicio clipă din ochi creditele în valută (3)
Notam, miercurea trecută, că niciodată Banca Naţională, în materie de creditare, nu s-a limitat la avertismente sau comunicări publice. Şi nici la câteva simple decizii. A elaborat o strategie de reglementare şi de supraveghere pe termen lung, scopul fiind asigurarea unei creditări sănătoase. Având în primul rând grijă să nu sufoce economia – prin ştrangularea finanţării de către bănci – şi să nu blocheze accesul populaţiei la îmbunătăţirea nivelului de trai cu sprijinul creditelor acordate de bănci.
Zf.ro: UniCredit intenţionează să vândă imobile în valoare de 2,5 miliarde de euro, în următorii doi ani
Grupul BANCAR italian UniCredit SpA intenţionează să vândă proprietăţi imobiliare în valoare de 2,5 miliarde de euro, în condiţiile în care principala bancă italiană caută modalităţi de a-şi întări bilanţul, transmite Bloomberg.
Clădiri de birouri, sucursale BANCARE, spaţii de retail şi rezidenţiale din Italia, Germania şi Austria se numără printre imobilele pe care UniCredit are de gând să le vândă în următorii doi ani, a declarat luni directorul diviziei de real estate de la UniCredit, Paolo Gencarelli. Potrivit acestuia vânzările de imobile din Austria ar urma să genereze fonduri de 1,2 miliarde de EURO.
Romanialibera.ro: Cele patru erori grosolane ale concesiunii Comarnic-Brașov
România se află într-o epocă de piatră dacă vorbim de găsirea unor soluţii moderne de finanţare a concesiunilor de autostrăzi. Soluţiile financiare învechite, lipsa studiului de fezabilitate sunt câteva dintre greşelile grosolane făcute ce au dus la eşuarea proiectului.
La peste doi ani de la demararea procedurii de selecţie a unui concesionar pentru autostrada Comarnic-Braşov Guvernul are o revelaţie, aceea că, pentru a fi construită, este necesar “un model financiar mai eficient în raport cu bugetul țării”, după cum a declarat zilele trecute ministrul Transporturilor, Ioan Rus, potrivit unui comunicat de presă al ministerului.
Romanialibera.ro: Măsuri în al doișpelea ceas pentru a nu pierde fonduri europene
După ce a făcut rambursări beneficiarilor DIN BANII încasați din privatizare, Executivul a decis ca Trezoreria să poată împrumuta autoritățile locale pentru finanțarea proiectelor europene și plata corecțiilor. De asemenea, EximBank va acorda primăriilor și firmelor credite pentru cofinanțare.
Ministrul Finanţelor, Darius Vâlcov, a anunţat recent că se lucrează la un proiect prin care, în cadrul EximBank, să se creeze o BANCĂ de dezvoltare care să acorde împrumuturi primăriilor, dar şi agenţilor economici. Vâlcov a adăugat că această măsură va fi însoțită de o altă OUG, care să permită primăriilor să se împrumute din Trezorerie, pe o perioadă de până la 20 de ani, pentru plata cofinanţărilor şi a corecţiilor financiare.
Romanialibera.ro: Guvernul va aloca peste 30 milioane EUROpentru închiderea minelor necompetivitive de huilă
Guvernul va aloca peste 30 milioane EURO pentru închiderea minelor necompetivitive de huilă
Guvernul va aloca, în acest an, un ajutor de stat în valoare de 143,4 milioane de lei (32,3 milioane de EURO) pentu închiderea minelor de cărbune necompetitive din cadrul Societăţii Naţionale de Închideri Mine Valea Jiului SA Petroşani, informează Mediafax.
Adevarul.ro: O lună de la declanşarea crizei francului elveţian: Românii plătesc rate mai mari, statul bâjbâie după soluţii. SONDAJ: cine este vinovat pentru situaţia
În perioada scursă de la aprecierea semnificativă a francului elveţian, parlamentarii mai mult au simulat identificarea unor soluţii, guvernanţii vor să extindă o schemă fiscală care nu a funcţionat niciodată, iar băncile încearcă să-şi consoleze clienţii cu mici facilităţi temporare. În tot acest timp, românii împrumutaţi în franci plătesc rate mult mai mari. A trecut o lună de la declanşarea crizei francului, perioadă în care moneda elveţiană s-a apreciat cu 12% faţă de leu, afectând direct peste 75.000 de români cu credite în această valută, însă problema nu pare să-şi găsească prea curând o rezolvare.
Adevarul.ro: Hidroelectrica: Fisurile şi infiltraţiile de la Porţile de Fier sunt normale. Barajul nu pune în pericol siguranţa populaţiei
Hidrocentrala Porţile de Fier I este cea mai mare din România Barajul hidrocentralei Porţile de Fier 1 nu pune sub nicio formă în pericol siguranţa în funcţionare a grupurilor energetice şi nici siguranţa populaţiei, a comunicat Hidroelectrica, după ce sindicatul a anunţat că barajul are fisuri care periclitează unitatea. „În conformitate cu prevederile Legii privind siguranţă barajelor, Hidroelectrica ţine în permanentă sub control starea construcţiilor hidroenergetice aflate în administrarea sa. Amenajarea Porţile de Fier 1 este urmărită în permanenţă de către personal specializat în urmărirea comportării construcţiilor prin intermediul a 2.910 de aparate de măsură şi control montate pe baraj“, se arată într-un comunicat al companiei de stat.
B1.ro: Proiectul Codului Fiscal prevede modificări ale impozitării salariilor
Deducerea personală la calcularea impozitului pe venit de 16% va creşte pentru toţi salariaţii care obţin cel mult 3.000 lei brut. Este modificarea adusă de proiectul Codului fiscal, obţinut de jurnaliştii de la Capital. În modificare se arată cum la o deducere mai mare cu 50 lei decât în prezent, salariatul va primi în plus 8 lei, iar la o deducere mai mare cu 150 lei va rămâne cu 24 lei. Mai avantajaţi vor fi două milioane de salariaţi care câştigă cel mult 1.000 lei brut.
Agerpres.ro: Ajutor de stat în valoare de peste 143 milioane de lei pentru închiderea minielor de cărbune neviabile
Minele de cărbune necompetitive din cadrul Societății Naționale de Închideri Mine Valea Jiului – S.A. Petroșani vor beneficia de un ajutor de stat de peste 143 milioane de lei pentru anul 2015, prin bugetul Ministerului Energiei Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri, potrivit unui proiect de hotărâre de guvern postat pe pagina de internet a ministerului.
Potrivit notei de fundamentare, în urma analizei situației tehnico-economice a minelor din cadrul Companiei Naționale a Huilei S.A. Petroșani, denumită în continuare, CNH S.A. Petroșani s-a stabilit că exploatările miniere Petrila, Paroșeni și Uricani vor fi închise în perioada 2011-2018.
Economica.net: Agricultură: Rentierii, chemaţi la centrele judeţene APIA, în perioada 1 martie-31 august, pentru vizarea carnetelor
Rentierii trebuie să se prezinte la centrele judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură(APIA), în perioada 1 martie – 31 august 2015, pentru vizarea carnetelor de rentier agricol pentru a beneficia de renta viageră cuvenită pentru anul 2014, informează miercuri APIA.
Pentru vizarea carnetului, rentierul agricol se poate prezenta personal sau prin mandatar, curator sau tutore, în baza unei procuri autentice sau a unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, scrie Agerpres.
Rentierul agricol trebuie să prezinte reprezentanţilor APIA carnetul de rentier agricol, contractual de arendare, actul de identitate în original al rentierului agricol, document coordonate BANCARE, decizia de la comisia de expertiză medicală actualizată (acolo unde este cazul), pentru gradele de invaliditate I şi II (dacă decizia nu prevede că dosarul este nerevizuibil), în original şi în copie.
Capital.ro: De unde poți cumpăra franci elvețieni la cursul afișat de BNR
Francul elvețian, cea mai volatilă monedă a acestui început de an, a dat mari bătăi de cap românilor care dețin împrumuturi în această monedă. Practic, de la un cost de al ratei de 2.000 de lei la finele anului trecut, persoanele cu CREDITE în franci au fost nevoiți să achite cu aproape 400 de lei mai mult în prima lună din 2015, din cauza aprecierii monedei elvețiene.
Majoritatea băncilor care au acordat astfel de împrumuturi persoanelor fizice au anunțat că vor aplica reduceri ale marjei de dobândă clienților. Cu toate acestea, achiziționarea de franci elvețieni pentru plata efectivă a ratei lunare a devenit un adevărat calvar pentru românii cu CREDITE în CHF. Casele de schimb ori nu mai au această VALUTĂ, ori cursul de schimb aplicat este cu multe unități peste cel anunțat de BNR.
Agerpres.ro: Mărcuș (Reprezentanța CE în România): România are ca țintă cheltuirea a 2% din PIB pentru Cercetare&Dezvoltare
Obiectivul României în privința cheltuielilor pentru Cercetare & Dezvoltare este de 2% din Produsul Intern Brut până în 2020, în creștere față de situația din prezent, respectiv de 0,42% din PIB, a declarat, miercuri, într-o conferință de specialitate, Carmen Mărcuș, analist de politici economice în cadrul Reprezentanței Comisiei Europene în România.
‘Obiectivul României în privința cheltuielilor în Cercetare & Dezvoltare este de 2% din Produsul Intern Brut până în 2020, în creștere de la 0,42% din PIB cât este în prezent. Aceste ținte nu sunt imuabile, ci reprezintă o cuantificare care îi ajută pe decidenți să vadă în ce direcție trebuie să meargă. România a ieșit de sub ținta de deficit excesiv în 2013, cu 1,8% din PIB deficit bugetar și datorie publică’, a spus Mărcuș.
Capital.ro: PwC: Preţul mediu al unui baril de petrol în 2015 va fi în jur de $55, cu circa 50% mai puţin decât în iunie 2014
Economiştii PwC estimează că preţul mediu al unui baril de petrol în 2015 va fi în jur de $55, cu aproximativ 50% mai puţin decât preţul din iunie 2014.
Economiile net importatoare de petrol ca cele din Zona Euro, Japonia şi Statele Unite ale Americii vor fi marii beneficiari ai scăderii preţurilor petrolului, dar efectele nu se vor face simţite uniform în toate sectoare economice, avertizează economiştii PwC.
hotnews.ro: TVA va cobori la 20% incepand de la 1 ianuarie 2016 si la 18% din 2019 (surse)
TVA va cobori la 20% incepand de la 1 ianuarie 2016 si la 18% din 2019, au declarat pentru HotNews surse apropiate Finantelor. In Programul de guvernare cu care USL venise la guvernare este mentionata revenirea la un nivel de TVA de 19%, “pe masura ce cadrul fiscal-bugetar o va permite”. In ianuarie 2015 Guvernul a avizat cota redusa de TVA de 9% pentru serviciile de cazare cu demipensiune/pensiune completa/all-inclusive
Codul fiscal stabileste in Romania o cota standard de TVA de 24% pentru toate operatiunile impozabile, care nu sunt scutite de taxa sau care nu sunt supuse cotelor reduse.
Adevarul.ro: Noul Cod Fiscal ajunge astăzi pe masa Guvernului în primă lectură. Ce ar putea conţine
Executivul va discuta astăzi noua formă a codului fiscal Noul Cod Fiscal şi noul Cod de Procedură Fiscală vor fi discutate astăzi de către Cabinet în primă lectură, cele două proiecte urmând a fi puse şi în dezbatere publică, după cum a anunţat zilele trecute Darius Vâlcov, ministrul Finanţelor. „Miercuri, vor fi prezentate în primă lectură în Guvern noul cod fiscal şi noul cod de procedură fiscală. Am avut mai multe întâlniri cu asociaţiile de profil, inclusiv cu asociaţia dumneavoastră şi foarte multe dintre propunerile dumneavoastră au fost preluate“, declara, luni, Vâlcov, la Adunarea Generală a Asociaţiei Comunelor din România.
B1.ro: Microhidrocentralele din Cluj sunt vândute noilor ”băieți deștepți” prin intermediul lui Remus Borza
Hidroelectrica, care se află în insolvență, a început, săptămâna trecută, să își vândă microhidrocentralele, aceste tranzacții având loc prin intermediul lui Remus Borza, prietenul premierului Victor Ponta, relatează Gazeta de Cluj.
Firmele care au cumpărat primele grupuri de microhidrocentrale aparțin unor afaceriști ”silențioși”, una din Târgu Mureș, care se ocupă de produsele farmaceutice, alta din Brașov, care are ca obiect de activitate comerțul cu combustibili, și o societate din Italia.
Bursa.ro: EXEMPLU DE OFERTĂ DE CONVERSIE FĂCUTĂ DE O BANCĂUNUI CLIENT:
“Dobânda penalizatoare pentru întârzierea plăţii s-ar dubla, după conversia din CHF în lei”
Cursul băncii – mai mare decât cel afişat la BNR
* Limbajul utilizat în ofertă – extrem de tehnic şi greoi, putând crea confuzii
Împrumutaţii în franci elveţieni (CHF) se declară în continuare nemulţumiţi de ofertele băncilor pentru rezolvarea problemei creditelor în CHF.
Întrucât, până în acest moment, nu a fost adoptată o măsură general valabilă pentru cei care au astfel de împrumuturi, debitorii nu au decât să meargă să negocieze. Mulţi au şi făcut acest pas, dar s-au întors nemulţumiţi, afirmând că băncile nu fac nicio concesie şi că, dimpotrivă, impun anumite condiţii clienţilor.
Bursa.ro: AVOCATUL PIPEREA, ÎNTR-O REPLICĂ ADRESATĂ LUI NICOLAE CINTEZĂ:
“Acţionarii băncilor să pună la loc ce au luat cu japca de la consumatori”
Acţionarii băncilor să pună la loc ceea ce au luat cu japca de la consumatori, spune avocatul Gherorghe Piperea, în cadrul unei replici adresate lui Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere din Banca Naţională a României (BNR).
În articolul publicat în ediţia de ieri a Ziarului BURSA, intitulat “Gheorghe Piperea: «Clauza care prevede plata în franci a creditelor în CHF încalcă Statutul BNR»”, reprezentantul BNR îşi exprimase îndoiala faţă de cunoştinţele pe care avocatul Piperea le-ar avea despre “tehnica bancară”, sugerându-i “să lase aceste operaţiuni în seama celor care se pricep”.
Aceste afirmaţii au venit ca urmare a faptului că, anterior, Gheorghe Piperea sublinia că rata lunară pentru creditele în franci elveţieni (CHF) ar trebui făcută “în echivalent lei, în condiţiile de la data încheierii contractului, adică la cursul de atunci al francului”, invocând articolul 16 din Statutul BNR şi artricolul 1640 din Codul Civil.
Bursa.ro: BVB deschide în creştere
Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a deschis şedinţa de astăzi în creştere.
Indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, urcă procentual cu 0,46%, fiind cotat la 7.257,36 puncte.
Indicele BET Plus, introdus pe 23 iunie, creşte şi el, cu 0,44%, la 1.068,92 puncte.
Pe de altă parte, BET-FI, indicele celor cinci societăţi de investiţii financiare plus Fondul Proprietatea, se depreciază cu 0,15%, atingând valoarea de 30.798,41 puncte.
Titlurile Fondului Proprietatea sunt în avans cu 0,81%, până la 0,875 lei/unitate.
Bursa.ro: Împrumuturile în CHF ar putea deveni credite în lei
Bancherii şi Guvernul discută, cu uşile închise, despre o posibilă soluţie pentru clienţii cu datorii în franci elveţieni, transmite Pro TV, citând surse apropiate situaţiei. Astfel, ar fi vorba de transformarea împrumuturilor din franci în credite în lei, cu rate mai mici şi garanţii de stat.
În schimbul garanţiilor, băncile ar trebui să şteargă, după conversie, o parte din datoriile clienţilor. Totuşi, momentan, nu s-a ajuns la o înţelegere privind nivelul reducerii datoriilor.
Concret, creditul ar urma să treacă din franci în lei, la cursul zilei. Banca ar urma să renunţe la o parte DIN BANII pe care îi mai avea de recuperat şi, astfel, rata ar scădea. La rândul lui, statul ar garanta parţial restul datoriei. Situaţia ar fi asemănătoare celei privind creditele acordate în programul “Prima Casă”.
Bursa.ro: CONVERSIE ÎN LEI LA CURSUL ISTORIC
Un debitor a pierdut procesul cu Volksbank privind creditul în CHF
Volksbank România a câştigat un proces privind conversia unui credit din franci elveţieni în lei la cursul istoric, Judecătoria Miercurea Ciuc motivând că solicitarea debitorului este inadmisibilă, în condiţiile în care acesta “a avut posibilitatea oricând să solicite băncii conversia creditului său, în baza articolului 4.3 din contract”, conform unui comunicat al instituţiei BANCARE remis azi redacţiei.
Cu toate acestea, clientul nu a solicitat niciodată băncii conversia creditului său din CHF în RON sau în orice altă valută, menţionează banca.
În dosarul 3751/258/2014, instanţa apreciază că, potrivit contractului de credit – art. 4.2, banca avea dreptul, dar nu şi obligaţia, să convertească în lei creditul acordat în cazul în care cursul valutar fluctua cu peste 10% faţă de momentul acordării creditului, susţin reprezentanţii Volksbank. Aceştia adaugă că debitorul “a beneficiat de tratament egal, având posibilitatea să solicite oricând conversia creditului său din CHF în orice altă monedă, conform art. 4.3 din contractul de credit”.
Bursa.ro: STANDARD&POOR’S:
“Modificarea legislaţiei obligaţiunilor ipotecare ar putea creşte protecţia investitorilor”
Modificările aflate în discuţie la Guvern cu privire la legislaţia obligaţiunilor garantate ar putea spori protecţia investitorilor, în cazul intrării în insolvenţă al emitentului, este concluzia raportului “A First Look At How Romania Might Amend Its Covered BOND Framework” realizat de agenţia de rating Standard & Poor’s (S&P), conform unui comunicat remis azi redacţiei.
Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a publicat un proiect de revizuire a legislaţiei obligaţiunilor ipotecare. Propunerile din noua legislaţie introduc, pe lângă alte modalităţi de provizionare, un provizion de supragarantare obligatorie de minimum 2% din valoarea obligaţiunilor şi o perioadă obligatorie de 180 de zile pentru necesarul de lichiditate. Mai mult, noua legislaţie stipulează că obligaţiunile vor fi garantate printr-un fond dinamic (deschis), şi nu printr-un fond fix care să garanteze fiecare emisiune de obligaţiuni în parte.
Hotnews.ro: LIVE TEXT Darius Valcov prezinta principalele elemente ale noului Cod Fiscal: TVA redus la 20% din 2016
Ministrul Finantelor, Darius Valcov, prezinta, in sedinta saptamanala de guvern, principalele elemente ale noului Cod Fiscal.
Propunerea este ca TVA sa se reduca la 20% incepand cu 1 ianuarie 2016
Suntem a 5-a tara ca nivel al TVA, vom ajunge sub media UE dupa scaderea la 20%
Frauda fiscala din TVA a fost mai mare dupa majorarea TVA
Practic, in momentul in care a crescut TVA a crescut si evaziunea
5,2 miliarde lei va fi impactul scaderii TVA in 2015
Estimam o crestere cu 145.000 a locurilor de munca in 2016
Cariereonline.ro: Job vs afacere proprie. Visurile care NU pot deveni realitate
Companiile cu capital privat 100% românesc, o “specie rară” de altfel, stau să dispară dacă statul nu va face nimic pentru a ajuta în vreun fel această nişă. Paradoxal, autorităţile sunt deranjate că investitorii nu vin şi atunci când vin, exportă, mai apoi, creierele pentru a beneficia la maximum de cunoştinţele lor. Dar până să ajungem să analizăm problema de fond, datele care sosesc de la oficialii mediului de AFACERI ar trebui să ne pună pe gânduri.
Cifrele despre companiile româneşti cu capital integral românesc sunt foarte dezamăgitoare, mai ales atunci când vin de la oficiali. „La noi în ţară, companiile cu capital privat românesc sunt doar 389 care au cifră de AFACERI de până în 20 de milioane de euro, iar cele cu cifra de AFACERI între 20 şi 50 de milioane de euro nu sunt decât 76. Cele cu AFACERI de peste 100 de milioane de euro nu sunt decât 55”, a declarat Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie României (CCIR).
Mesagerul.ro: Camera de Comerţ pregăteşte două cursuri pentru luna martie
Camera de Comerţ şi Industrie (CCI) Bistriţa-Năsăud organizează, în luna martie, două cursuri pentru persoanele care doresc să se instruiască în sferele de activitate „Cadru tehnic cu atribuţii în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor” şi „Formator”. Primul curs are o durată de 120 de ore, iar cel de-al doilea, de 42 de ore, ambele desfăşurându-se la sediul CCI.
Hotnews.ro: UPDATE: Guvernul propune scaderea TVA la 20% incepand de la 1 ianuarie 2016, Ponta confirma
Guvernul va propune astazi scaderea TVA la 20% incepand de la 1 ianuarie 2016 si la 18% din 2019, au declarat pentru HotNews surse apropiate Finantelor. In Programul de guvernare cu care USL venise la guvernare este mentionata revenirea la un nivel de TVA de 19%, “pe masura ce cadrul fiscal-bugetar o va permite”. In ianuarie 2015 Guvernul a avizat cota redusa de TVA de 9% pentru serviciile de cazare cu demipensiune/pensiune completa/all-inclusive, dupa ce anterior redusese cota de TVA la produsele de panificatie.
Mediafax.ro: Microîntreprinderile vor fi obligate să plătească un impozit indiferent dacă au sau nu angajaţi
Microîntreprinderile vor fi obligate să plătească un impozit indiferent dacă au sau nu angajaţi, firmele cu unul sau mai mulţi salariaţi urmând să achite 3%, respectiv 1% din cifra de AFACERI, iar cele care nu au niciun angajat plătind trimestrial 3% plus o sumă de 1.530 lei.
Astfel, impozitul va fi de 1% pentru microîntreprinderile care au peste 2 salariaţi inclusiv, 3% pentru microîntreprinderile care au un salariat, 3% + 1.530 lei trimestrial pentru microîntreprinderile care nu au salariaţi, conform proiectului noului Cod Fiscal.
Hotnews.ro: VIDEO Cum te fura la factura: costul real al energiei
Cei mai bogati 20% dintre consumatorii casnici de gaze naturale primesc 38% din subventie, in timp ce cei mai saraci 20% din populatie beneficiaza de doar 6% din subventie, se arata intr-un raport al Expert Forum pe tema liberalizarii pietei gazelor. Potrivit Expert Forum, preturile reglementate la energie ascund subventii de la buget pe care nu le vedem, desi tot noi le platim.
Economica.net: Francul scade până la minimul ultimelor două săptămâni. Euro creşte până la maximul ultimelor trei săptămâni
Banca Naţională a României (BNR) a anunţat un curs de referinţă de 4,4503 lei/euro, 4,1623 lei/franc elveţian şi 3,9079 lei/dolar.
Euro nu a mai ajuns la o valoare atât de ridicată în faţa leului de la 28 ianuarie 2015 când BNR a anunţat un curs de referinţă de 4,4585 lei/euro.
Agerpres.ro: Ponta: Parteneriatul strategic cu SUA trebuie mult îmbunătățit pe zona comercială și pe cea economică
Parteneriatul strategic cu SUA trebuie mult îmbunătățit pe zona comercială și pe cea economică, le-a transmis miercuri premierul Victor Ponta miniștrilor în ședința de guvern.
“Vreau să vă spun că în urma discuțiilor pe care le-am avut în Statele Unite ale Americii atât la nivelul secretarului Comerțului, cât și cu șeful Pentagonului, șeful CIA, dincolo de partea de securitate regională și de faptul că România este cu siguranță cel mai stabil partener al SUA în regiune, pe zona comercială și economică, acolo trebuie să îmbunătățim mult parteneriatul strategic. În luna mai o să fie o misiune de comerț condusă de adjunctul secretarului Comerțului din SUA și o să vă cer fiecăruia dintre miniștri cu atribuții în domeniul economic să ne pregătim ca și relația economică cu SUA să fie la fel de bună ca și cea politică, militară și de securitate”, a declarat premierul.
B1 TV : Declarații Victor Ponta, la începutul ședinței de Guvern
Victor Ponta: În primul rând, vreau să vă spun că, în urma discuţiilor pe care le-am avut în SUA, atât la nivelul secretarului comerţului, cât şi şeful Pentagonului, şeful CIA, dincolo de partea de securitate regională şi de faptul că România este cu siguranţă cel mai stabil partener al Statelor Unite în regiune, pe zona comercială şi economică acolo trebuie să îmbunătăţim mult Parteneriatul Strategic. În luna mai, o să fie o misiune de comerţ condusă de adjunctul secretarului comerţului din Statele Unite şi o să vă cer fiecăruia dintre miniştrii cu atribuţii în domeniul economic să ne pregătim pentru ca şi relaţia economică şi comercială cu Statele Unite să fie la fel de bună ca cea politică, militară şi de securitate.
Al doilea lucru, pentru că, asta e, vin şi necazuri, vreau să vă rog, fiind vorba de mai multe instituţii, nu doar Inspectoratul Şcolar, Inspecţia Muncii, sănătate, vreau să vă rog, domnule viceprim-ministru Oprea, să prezentaţi cât mai repede o notă cu situaţia copiilor de la Tâncăbeşti. Vreau să vedem, să luăm măsuri şi de sancţionare a celor vinovaţi, dar mai ales de prevenire, să nu mai păţim aşa ceva în vreo şcoală. Vreau ca şcolile din România, totuşi, să fie locuri sigure, şi când e vorba de copii cu atât mai mult vreau ca măsurile să fie rapide şi foarte clare, ca să nu se mai întâmple vreodată în vreo şcoală din România aşa ceva. În al treilea rând, şi o să-i dau cuvântul domnului ministru Vâlcov, reforma Codului Fiscal şi a Codului de Procedură Fiscală reprezintă una din reformele fundamentale de care România are nevoie. S-a lucrat foarte mult la acest proiect şi anul trecut, s-a discutat foarte mult cu reprezentanţii mediului de afaceri, dar niciodată nu suntem siguri de formă până nu o discutăm de zece ori. Vreau să explic foarte clar că astăzi este o primă prezentare, veţi avea o lună de zile în care mergeţi şi în comisiile de specialitate, discutaţi cu mediul de afaceri, cu reprezentanţii contribuabililor. Peste o lună, după ce toate ministerele dau avize, trimitem proiectul în Parlament. În Parlament se discută din nou, în Senat şi Camera Deputaţilor, în aşa fel încât, dacă vedem de patru ori practic, şi în guvern acum, şi în guvern peste o lună, şi în Senat, şi în Cameră, probabil, vor fi foarte puţine greşeli care să rămână în forma finală. Ideal este să adopte Parlamentul aceste noi coduri până la sfârşitul sesiunii şi să intre în vigoarea la 1 ianuarie 2016, deci să fie şase luni în care oamenii să se înveţe cu noile reguli fiscale, reguli care, cu siguranţă, pe de o parte, vor mai simple; pe de altă parte vor îndrepta toate aberaţiile din nenumărate legi şi ordonanţe de-a lungul timpului, iar, din punctul meu de vedere, şi eu asta reţin din actualele coduri, în baza propunerilor de fond pe care le facem, ne îndeplinim ultimul angajament pe care l-am luat în programul de guvernare al USL. Pentru că am promis că dăm înapoi pensiile şi salariile, le-am dat, am promis că deblocăm fondurile europene, le-am deblocat, am promis că creştem indemnizaţii, că creştem salariul minim – toate lucrurile astea le-am făcut şi în orice secundă cineva ne întreabă ce am guvernat, ne-am făcut datoria şi ne-am ţinut de cuvânt. Ultimul lucru esenţial, altfel, era reducerea TVA. În baza tuturor regulilor pe care le introducem, de la 1 ianuarie 2016 putem să venim cu cota generală de TVA la 20% şi cu cota de 9% pentru produsele alimentare de bază şi în felul ăsta avem îndeplinite toate angajamentele asumate de USL în programul de guvernare 2011-2012. Domnule ministru, vă rog să prezentaţi, sigur, schematic, pentru membrii cabinetului, să prezentaţi după aceea de cât mai multe ori mass-mediei, să vorbiţi cu parlamentarii din cele două comisii, să fiţi calm. Veţi avea tot timpul o televiziune evazionistă care vă va certa orice propuneţi, că ei dacă nu plătesc de trei ani şi jumătate taxe, ei vă vor certa că de ce îi puneţi să plătească taxe. Dar eu cred că e foarte bine să avem aceste două noi coduri, să le explicaţi opiniei publice, să le explicaţi presei, să le explicaţi mediului de afaceri, şi după aceea Parlamentului, în aşa fel încât, de la 1 ianuarie 2016, România să aibă un sistem fiscal modern şi performant.
Darius Vâlcov: Înainte de a începe prezentarea celor două coduri aş vrea să mulţumesc atât celor doi miniştri dinaintea mea, care au contribuit la rescrierea lor, cât şi tuturor echipelor din minister care au lucrat la aceste coduri, dar şi patronatelor, sindicatelor, Academiei Române, Coaliţiei pentru Dezvoltarea României, ministerelor, analiştilor, foştilor miniştri şi prim-miniştri care au venit la toate aceste dezbateri care au avut loc în ultima lună şi au contribuit cu aproape 75% la modificările care au avut loc şi completările în cele două coduri.
Avem peste 600 de modificări şi completări în Codul Fiscal şi Codul de Procedură Fiscală. Ele sunt prezentate pentru o perioadă de cinci ani, însă viziunea pe care noi am avut-o este pentru România anului 2030. Am să încep cu Codul Fiscal, unde obiectivele generale pe care le-am urmărit sunt următoarele: îmbunătăţirea competitivităţii economiei româneşti în perspectiva intrării în zona euro în anul 2019; realizarea unui climat de afaceri favorabil extinderii investiţiilor private autohtone şi străine; reducerea evaziunii fiscale şi a economiei subterane; întărirea autonomiei autorităţilor locale; eliminarea discriminărilor legate generate de sistemul fiscal actual, dar şi îndeplinirea obligaţiilor de stat membru al Uniunii Europene prin implementarea legislaţiei europene şi actualizarea acesteia. Pentru fiecare capitol am să fac o scurtă prezentare a modificărilor pe care le propunem.
Taxa pe valoarea adăugată. Propunerea pe care noi o facem este ca să se reducă cota standard pentru toate bunurile şi serviciile de la 24% în prezent, la 20%, începând cu 1 ianuarie 2016. De asemenea, să se reducă cota de TVA pentru carne, peşte, legume şi fructe de la 24% în prezent, la 9%, începând cu 1 ianuarie 2016. Introducem, de asemenea, de la 1 ianuarie 2016, taxarea inversă pentru livrarea de clădiri, părţi de clădire şi terenuri de orice fel pentru a căror livrare se aplică regimul de taxare. Ca o dispoziţie tranzitorie, de la 1 ianuarie 2018, se reduce cota de TVA de la 20 la 18%. Pe slide-ul următor, avem prezentat nivelul actual al cotei de TVA în România, 24%. Vedem că suntem a cincea ţară, ca şi nivel al TVA-ului. Vom ajunge, în momentul în care vom coborî, de la 1 ianuarie, la 20%, sub media Uniunii Europene, care astăzi este la 21,5%. Trebuie să remarcăm, printre argumentele pe care noi le-am prezentat aici, că frauda fiscală din TVA a fost mai mare, după majorarea TVA-ului, respectiv de la 3,4% din PIB în 2010, la 6,3% din PIB în 2012, reducându-se în anul 2013, la 5,7% din PIB. Practic, în momentul în care a crescut TVA-ul şi evaziunea a crescut în acelaşi timp sau chiar chiar mai mult. În slide-ul următor avem impactul bugetar brut pentru 2016, care este de 11,6 miliarde. Recuperarea veniturilor din TVA, contribuţii sociale şi impozit pe salarii este de 6,4 miliarde de lei. Deci impactul bugetar net pe care noi îl aşteptăm pentru 2016 pentru toate aceste măsuri pe TVA este de 5,2 miliarde de lei. În acelaşi timp, însă ţintim o creştere economică suplimentară faţă de cea de 2,6, stabilită pentru anul 2016, de un punct procentual. De asemenea, estimăm o creştere a numărului locurilor de muncă în 2016 cu 145.000 şi, în anii următori, 2017 şi 2018, cu 75.000.
Aici avem prezentat impactul bugetar brut pentru 2016, 2017 şi 2018, iar în slide-ul următor avem impactul macroeconomic. Pe 2016, o creştere de plus 1,1 puncte procentuale, 2017- 0,1, 2018, când se mai reduce cu încă două puncte procentuale, 0,7% impact suplimentar. Locuri de muncă: 145.000 – 2016; 15.000 – 2017; 60.000 – 2018.
În ceea ce priveşte contribuţiile sociale de stat, măsurile pe care le propunem sunt următoarele: introducerea plafonului maxim de cinci salarii medii brute pentru baza lunară de calcul a CAS şi a CASS de la 1 ianuarie 2016. De asemenea, introducerea obligaţiei de plată a CAS şi CASS pentru toate persoanele fizice care realizează venituri. Vorbim de aproximativ 828.000 de persoane. Începând cu 1 ianuarie 2017, reducerea contribuţiei de asigurări sociale la angajat de la 10,5% la 7,5%, iar la angajator de la 15,8% la 13,5%. Am prezentat în slide-ul următor şi argumentele pentru introducerea modificărilor legislative: în primul rând, sistemul românesc de impozitare a muncii acţionează ca un factor descurajator. Astăzi, aproximativ 73% plătim taxe asimilate unui angajat. Impactul pentru 2017, impactul bugetar brut, este 5,2 miliarde de lei, iar din recuperarea veniturilor din TVA, contribuţii sociale, impozit pe salarii, avem o reducere a acestui impact de 2,7 miliarde lei. Per total, impactul bugetar net pentru 2017 va fi de 2,5 miliarde. El va presupune însă şi o creştere economică suplimentară de 0,5 puncte procentuale şi estimăm o creştere a numărului locurilor de muncă cu circa 65.000 în 2017 şi 8.000 în 2018. Aceste lucruri le avem prezentate în slide-ul pe care îl avem în faţa noastră.
În ceea ce priveşte microîntreprinderile. Astăzi, microîntreprinderile se impozitează cu un procent de 3%. Noua propunere este ca, începând de la 1 ianuarie 2016, microîntreprinderile care au peste doi salariaţi să plătească un impozit de 1%. Cele care au un salariat un impozit de 3%, iar cele care nu au niciun salariat un impozit de 3% plus o 1530 trimestrial, de fapt reprezintă contribuţiile pentru un salariat. Această valoare va fi modificată prin HG anual, în funcţie de creşterea salariului minim. De asemenea, propunem modificarea pragurilor, începând cu 2017, pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor. În 2017 la 75.000 de euro, 2018 la 85.000 de euro, în 2019 la 100.000 de euro. Care sunt argumentele pentru această propunere? Practic, astăzi în România microîntreprinderele reprezintă 78,3% din totalul societăţilor comerciale active, realizând însă o cifră de afaceri de numai 2,4%.
78,3% din totalul societăţilor comerciale active, realizând însă o cifră de afaceri de numai 2,4%, din totalul cifrei de afaceri realizate de societăţile comerciale din România. Forţa de muncă angajată în microîntreprinderi, deci în cele 78,3%, reprezintă doar 14% din totalul salariaţilor din societăţile comerciale care depun bilanţuri contabile. Totodată, 47,2% din microîntreprinderi înregistrau pierdere netă la sfârşitul anului 2013. Numărul total al microîntreprinderilor este 498.583. Trebuie să urmărim acest slide şi vedem că 56,1% dintre ele nu au niciun angajat, 20% au un singur angajat şi 23,9 au doi sau mai mulţi angajaţi. Estimăm că în urma acestei măsuri legislative 80 de mii de microîntreprinderi, care în 2013 nu înregistrau nici cifră de afaceri şi nici număr de salariaţi, vor rămâne inactive. Veniturile suplimentare pentru 2016 sunt estimate la 316 milioane de lei. De asemenea estimăm o creştere a numărului locurilor de muncă cu circa 101 mii, dar şi creşterea profitului şi pierderilor pentru microîntreprinderile cu peste doi salariaţi. Atât pentru microîntreprinderi, cât şi pentru companiile mari, propunem eliminarea impozitului pe dividende începând cu 1 ianuarie 2016. Argumentele sunt următoarele: eliminarea dublei impuneri economice la nivelul companiei şi al acţionarilor, companiile listate la Bursa de Valori Bucureşti vor deveni mai atractive, indicele BET va reveni la valorile înregistrate la înainte de criza financiară. Se va îmbunătăţi guvernanţa corporativă, acţionarii urmărind reflectarea reală a rezultatelor economice şi financiare. Companiile mari nu-şi vor mai externaliza profituri, iar IMM-urile vor renunţa la tendinţele de comportament evazionist, prin diminuarea bazei de impozitare, prin înregistrarea de cheltuieli fictive. Eliminarea impozitului pe dividende va conduce la creşterea încasărilor în special din impozitul pe profit, care este astăzi la 12 miliarde. Impactul bugetar brut al acestei propuneri este de 1,86 de miliarde de lei. Recuperarea, aşa cum v-am prezentat mai devreme, este de aproximativ 1 miliard de lei, deci practic impactul bugetar net este de 0,86 miliarde de lei în anul 2016. Ce urmărim prin acest lucru? Stimularea pieţei de capital din România, creşterea interesului din partea investitorilor locali şi străini pentru ofertele publice iniţiale ale companiilor de stat, dar şi stimularea mediului de afaceri datorat îmbunătăţirii sursei alternative de împrumut de pe piaţa de capital. În slide-ul următor aveţi impactul pe 2016, 2017 şi 2018. Impactul macroeconomic va duce în 2016 la o creştere a PIB-ului cu 0,2 puncte procentuale şi va crea în 2016 23 de mii de noi locuri de muncă, în 2017 2.000, în 2018 1.000 de noi locuri de muncă. Cota unică. Se propune în anul 2019 reducerea cotei de impozit pe profit, dar şi impozitului pe venit de la 16 la 14%, dar şi pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi, de la 16 la 14%. Argumentele ţin în special de creşterea gradului de conformare voluntară la plata obligaţiilor bugetare, dar şi de rolul stimulativ al reducerii impozitării directe asupra muncii şi capitalului. Impactul pentru 2019 este un impact bugetar brut de 4,8 miliarde de lei şi un impact bugetar net de 2,5 miliarde de lei. Creşterea economică suplimentară este de aproximativ 0,5 puncte procentuale şi estimăm o creştere a numărului de locuri de muncă numai prin această măsură de 50 de mii de persoane. Accizele. Propunerile de modificări legislative prevăd următoarele reduceri: scăderea cu 20% a accizei la motorină, de la 1.897 la 1.518 lei, cu 18,62 accize la benzina fără plumb, cu 15,38 a accizei pentru bere, 70% a accizelor la vinuri spumoase, 77,7% pentru băuturile fermentate, spumoase şi 30% pentru alcoolul etilic.
Hotnews.ro: Reactie rapida despre schimbarea Codului Fiscal: Ponta foloseste “bomba nucleara” a scaderii TVA si cotei unice pentru a se salva de la disparitia politica
Victor Ponta a incercat miercuri sa schimbe agenda publica, aruncind pe piata “bomba nucleara” a unor schimbari majore in Codul fiscal: propuneri pentru scaderea TVA la 20% si la 9% pentru carne, legume si fructe la 9%, scaderea cotei unice la 14%, scaderi de accize, eliminari de impozite etc. Ponta transforma insa o asteptare reala a populatiei si firmelor intr-o miscare politica extrem de cinica si periculoasa pentru economie. Fara sa explice sursele de finantare a deficitelor ce vor fi create prin aceste scaderi uriase de taxe si impozite, Ponta readuce arbitrariul si populismul in discutia despre economie. Scopurile sale sint doua: sa frineze scaderea accelerata a fortei PSD/guvernului si sa dea un sah decisiv Opozitiei.
Zf.ro: Sectorul industrial din România a scăzut în ianuarie; 35% din firme au redus producţia
Sectorul industrial din România, care include activităţile de prelucrare a materiei prime, minerit, energie şi apă şi salubritate, a înregistrat scăderi în prima lună a anului, 35% dintre firme raportând reduceri ale producţiei, conform Barometrului Industriei, realizat de IRSOP Market Research.
Analiza se bazează pe 11 indicatori cheie, printre care producţia totală, volumul comenzilor noi, volumul stocurilor, numărul de angajaţi, costurile de producţie, cheltuielile de capital şi exporturile. Sectorul industrial a continuat să scadă la începutul anului 2015, la majoritatea indicatorilor analizaţi de Barometrul Industriei din România, realizat în colaborare cu Facultatea de Management din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA).
Agerpres.ro: ANEIR: Scăderea TVA de la 24% la 20%, impact pozitiv pentru mediul de afaceri și pentru populație
Scăderea cotei standard de TVA de la 24% la 20%, începând cu 1 ianuarie 2016, va avea un impact pozitiv pentru mediul de afaceri, dar și pentru populație, a declarat, miercuri, pentru AGERPRES, secretarul general al Asociației Naționale a Exportatorilor și Importatorilor din România, Mihai Ionescu.
“Măsurile anunțate de ministrul Finanțelor Publice, Darius Vâlcov, vor fi extrem de utile pentru mediul de afaceri și nu numai. Adică și pentru populație. Din păcate, printre rânduri, citesc izul electoral al măsurilor respective, având în vedere că mandatul actualului Guvern nu este garantat de nimeni până în 2019. Ne-ar bucura dacă aceste propuneri vor fi aplicate și cei care vor urma la guvernare vor înțelege necesitatea acestor propuneri și utilitatea lor pentru întreaga societate românească”, a spus Mihai Ionescu.
Agerpres.ro: Socol: Măsurile propuse de Guvern țintesc creșterea și consolidarea clasei mijlocii
Măsurile de relaxare fiscală propuse de Guvern țintesc creșterea și consolidarea clasei mijlocii și majorarea puterii de cumpărare în rândul categoriilor vulnerabile, a declarat pentru AGERPRES consilierul premierului pe probleme macroeconomice, Cristian Socol.
“Prin reducerea TVA la general și TVA redusă la alimente de bază— propuneri în noul Cod Fiscal — se respectă și ultimul angajament important luat în Programul de Guvernare din 2012. Reforma începută prin reducerea TVA la pâine, reducerea CAS și scutirea de impozit pe profitul reinvestit trebuie continuată”, a precizat Socol.
Hotnews.ro: Aplicarea noul Cod Fiscal in forma propusa de Guvern ar crea un gol in buget de 16,2 miliarde de lei doar in 2016. Cum va fi acoperit?
Guvernul propune un nou Cod Fiscal care daca ar fi aplicat ar crea un gol in buget urias: 16,2 miliarde de lei doar in 2016. Tot Guvernul sustine ca o parte din venituri ar putea fi recuperate. Insa este doar o recuperare ipotetica. Guvernul spune ar putea recupera 9,4 miliarde de lei in 2015 cu care sa mai umple golul de 16, 2 miliarde. Daca, intr-adevar, ar putea fi recuparate cele 9 miliarde, impactul net asupra bugetului ar fi de 6,8 miliarde lei. Un deficit pentru care Guvernul nu prezinta si solutii.
Hotnews.ro: Guvernul vrea sa elimine impozitul pe constructii de la 1 ianuarie 2016
Guvernul sustine ca vrea sa elimine impozitul pe constructii incepand cu 1 ianuarie 2016, chiar daca aceasta masura ar crea un gol bugetar de 1,6 miliarde de lei brut in bugetul de anul viitor. Potrivit Guvernului, golul din buget va fi acoperit din venituri din TVA (n.red.care va fi redus de la 24% la 20% in 2016), din contributii sociale si impozite pe salarii.
Mediafax.ro: Impozitul pe terenul intravilan va avea limite minime şi maxime. Impozitul maxim – de două ori mai mare
Sistemul de impozitare a proprietarilor de terenuri aflate în intravilan, cu construcţii, va fi modificat prin înlocuirea actualelor valori fixe cu grile având o limită minimă şi una maximă, cota maximă de impunere fiind dublă comparativ cu actualele taxe, conform proiectului noului Cod Fiscal.
Astfel, dacă în prezent impozitul pe terenul amplasat în intravilan înregistrat la categoria de folosinţă terenuri cu construcţii, este stabilit prin înmulţirea suprafeţei terenului, exprimată în hectare, cu o sumă fixă, calculată în funcţie de rangul localităţii, de anul următor această sumă nu va mai fi una fixă, ci va avea o limită minimă şi una maximă.
Bursa.ro: AVOCAT MARIUS COLTUC:
“Restructurarea creditelor în CHF este ilegală, potrivit unei decizii judecătoreşti”
O instanţă judecătorească a dat câştig de cauză unui cuplu din Timişoara declarând ilegală restructurarea creditului lor în franci elveţieni (CHF) de către Raiffeisen Bank, potrivit unui articol semnat de Avocatul Marius Coltuc.
“Daniela şi Eugen P. din Timişoara au luat un credit de casă de 140.000 de franci elveţieni de la Raiffeisen Bank România în mai 2008 pentru o perioadă de 318 luni (26 de ani şi jumătate).
La dobânda de 5,5% şi un comision de administrare de 0,15%, rata lunară a creditului era de 1.037 de franci. În lei, prima rată era de 2.345 de lei. Apoi, deprecierea leului faţă de franc a dus rata la peste 3.000 de lei până la mijlocul anului 2010, când familia a fost lovită de încă o veste proastă: salariile au le-au fost reduse de la un total de 5.000 de lei la 3.750 de lei.
Economica.net: EXCLUSIV Enel renunţă pentru moment la vânzarea activelor din România
Grupul Italian de utilităţi Enel a confirmat că a îngheţat vânzarea companiilor de distribuţie şi furnizare a energiei electrice din România.
Enel a renunţat la vânzarea activelor din România, potrivit unor surse din industria energetică, informative confirmată ulterior de biroul de presă al companiei italiene.
“Enel confirmă faptul că procesul de vânzare al activelor din România a fost suspendat temporar. Vânzarea activelor Enel Romania era parte dintr-un program mai amplu de tranzactii ce urmareau incasarea a pana la 4 miliarde de euro, până la sfârşitul anului 2014, pentru reducerea datoriei nete consolidate. Ca urmare a finalizarii cu success a mai multor iniţiative în timpul anului 2014, această ţintă a fost atinsă. Consiliul Director al Grupului va decide, prin urmare, asupra oricăror planuri de continuare a acestui program în contextul noii strategii a grupului, iar mai multe detalii vor fi date in luna Martie.” Se arată în răspunsul biroului de presă al grupului Enel trimis la solicitarea ECONOMICA.NET
evz.ro: Cristian Păun: „Trăim o lume a absurdului complet întoarsă împotriva logicii economice”
Zona euro se confruntă cu o scădere generalizată a prețurilor, iar decizia BCE de a tipări bani urmărește tocmai pentru a genera inflație, ferind statele membre de pericolul deflației. Dar cât de real este acest pericol și cine este într-adevăr afectat de reducerea prețurilor? Profesorul de economie Cristian Păun afirmă că deflația îi afectează negativ doar pe cei „care trăiesc din producția de bani sau din taxe”.
Hotnews.ro: Noul Cod Fiscal: Guvernul vrea sa elimine accizele la titeiul din productia interna si la produsele de lux
Guvernul intentioneaza sa fie foarte generos in privinta accizarii, propunand prin noul Cod Fiscal reduceri in cazul unor produse si eliminarea pentru altele. Impactul bugetar negativ ar fi, daca s-ar aplica proiectul de Cod Fiscal in forma initiata de Guvern, de 2,8 miliarde de lei. Mai exact, propune eliminarea din sfera de impozitare atât a titeiului din productia internă si a unor produse de lux: cafea, bijuterii, blanuri, autoturisme etc. Pentru bauturi alcoolice, cafea, tigari, carburanti Guvernul vrea reduceri importante, insa este greu de crezut ca pot fi puse in aplicare avand in vedere ca accizele au crescut anual in functie de un grafic convenit cu Comisia Europeana.
Economica.net: Începe demolarea rafinăriei Arpechim
OMV Petrom (SNP) a transmis o notificare privind intenţia de a demola unele instalaţii ale rafinăriei Arpechim de lângă Piteşti, a cărei activitate este sistată din anul 2011, au anunţat miercuri reprezentanţii Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Argeş, scrie Agerpres.
“OMV Petrom SA a informat (…) cu privire la intenţia de desfiinţare prin demolare a unor instalaţii de pe amplasamentul punctului de lucru Arpechim Piteşti. Conform notificării OMV Petrom SA, procesul de demolare pe care intenţionează să-l demareze este de lungă durată, demolarea instalaţiilor urmând a se realiza etapizat, întregul proces fiind estimat a se încheia în anul 2018”, se arată într-un comunicat al APM Argeş.
Bursa.ro: LA ORELE PRÂNZULUI:
Lichiditate de peste 4,17 milioane euro pe BVB
Piaţa principală a Bursei de Valori Bucureşti (BVB) a înregistrat, în prima parte a şedinţei de tranzacţionare de astăzi, o lichiditate de 18.563.485,48 lei (4.173.445,48 euro).
În jurul orei 14, toţi cei opt indici ai BVB erau în creştere. Astfel, indicele BET urca procentual cu 0,43%, până la 7.255,79 puncte.
Şi indicele BET Plus, introdus pe 23 iunie, creştea, cu 0,37%, la 1.068,24 puncte.
De asemenea, indicele BET-FI, al celor cinci societăţi de investiţii financiare plus Fondul Proprietatea, se majora cu 0,55%, către 31.014,57 puncte.
Mediafax.ro: Guvernul va impune “penalitatea de nedeclarare” a taxelor pentru populaţie şi firme
Persoanele fizice şi firmele care nu îşi declară impozitele datorate statului, care depăşesc suma de 50 lei, vor fi obligate să achite o “penalitate de nedeclarare” de minimum 5% din sumă de plată, care va fi majorată la 100% dacă datoria rezultă din acte de evaziune constatate de organele judiciare.
Intenţia Guvernului de a introduce o astfel de penalitate a fost anunţată de MEDIAFAX în iulie anul trecut şi este inclusă în proiectul noului Cod de Procedură Fiscală lansat miercuri de Guvern în dezbatere publică.
Hotnews.ro: Zile grele pentru PFA: Orice PFA ce castiga 144.900 lei (salariul mediu x 5 x 12 luni) plateste 38.108 lei + impozitul pe venit de 16% + CASS de 5,5%
Una dintre modificarile aduse de Codul Fiscal este introducerea CAS pentru veniturile realizate ca PFA. Cota de 26,3% din venituri. Plafon de venit impozabil, minim lunar 35% din salariu mediu, plafon maximal 5 X salariu mediu. Anul acesta salariul mediu este estimat a fi de 2415 lei. Lucrand cu aceste date, orice PFA ce castiga 144.900 lei ( 2.414 x 5 x 12 luni) plateste 38.108 lei + impozitul pe venit de 16% + CASS de 5,5%. “Probabil domnii/doamnele de la Ministerul Finantelor Publice sunt invidiosi/invidioase pe anumite profesii ce castiga mai bine decat functionarii publici si au decis sa plateasca si si eii pensii ! Culmea e, ca acum si aceste PFA platesc deja pensii, fie pe asigurea proprie formular 600 fie sunt salariati prin alta parte”, a transmis miercuri HotNews.ro unul din consultantii fiscali chestionati pe aceasta tema.
