Realitatea.net: Iohannis, la Realitatea TV. Care este poziția președintelui față de Roșia Montană
Președintele României, Klaus Iohannis, a declarat, joi seară, la emisiunea Jocuri de Putere, moderată de Rareș Bogdan, că își menține poziția cu privire la proiectul de exploatare minieră de la Roșia Montană, despre care susține că “nu a fost bine abordat”. Totodată, cu privire la gazele de șist, Iohannis consideră că “lucrurile s-au schimbat radical” și că exploatarea acestora, “cel puțin în zona noastră” nu se mai află în zona rentabilității, în viziunea sa.
“Poziția mea nu s-a schimbat prin faptul că am ajuns președintele României. Am spus-o și sunt de aceeași părere: proiectul nu a fost bine abordat. Trebuie revăzut. Sunt foarte multe aspecte, nu este treaba președintelui să negocieze contractele, nici treaba președintelui să zică ce soluții tehnice trebuie găsite. Dar este treaba mea să spun că, după părerea mea, așa cum a fost conceput proiectul, mie nu mi se pare potrivit și să îi invit pe cei care sunt implicați direct să reia discuțiile. Până la urmă, fără o negociere bună, seriosă și aplicată, lucrurile nu vor putea fi rezolvate”, a explicat Klaus Iohannis.
Antena3.ro: Premierul sârb a discutat cu Ponta despre importul de gaze din regiunea Mării Negre
Premierul sârb a discutat cu Ponta despre importul de gaze din regiunea Mării Negre 772
Premierul sârb Aleksandar Vucic a declarat joi că a discutat cu omologul său român, Victor Ponta, despre posibilitatea ca Serbia să importe gaze naturale din porţiunea românească a Mării Negre, potrivit MEDUAFAX.
Mediafax.ro: Ponta, după ce Iohannis a spus că vrea un alt guvern: Programul nostru este cea mai bună variantă
Liderul PSD, premierul Victor Ponta afirmă, după ce preşedintele Klaus Iohannis a declarat că îşi doreşte un guvern PNL, că Executivul pe care îl conduce este social-liberal şi a îndeplinit programul USL în proporţie de 80%, programul său pe 2015-2016 fiind cea mai bună variantă pentru România.
“PSD trebuie să aibă grijă de electoratul tradiţional, dar trebuie să fie totodată un partid de centru, pro business, pro oameni tineri. Guvernul pe care îl conduc este un guvern social-liberal şi a îndeplinit programul USL în proporţie de 80%. Cred că pentru 2015 şi 2016 programul nostru este cea mai bună variantă pentru România”, a scris Ponta pe Facebook.
Zf.ro:OPINIE CRISTIAN HOSTIUC, DIRECTORUL EDITORIAL AL ZF
Avem un an şi jumătate la dispoziţie să nu fim fraierii Europei: România are o şansă mare de a câştiga din programul imens de salvare a economiei Europei, dar trebuie să muncim pentru acest lucru. Numai să nu deraieze între timp Grecia
Confruntată cu riscul de a arunca economia Europei într-un deceniu de deflaţie şi stagnare economică, Banca Centrală Europeană a lansat joi cel mai mare program de resuscitare a bătrânului continent, printr-o injecţie de 60 de miliarde de euro pe lună din martie 2015 până în septembrie 2016.
În total, vor intra în piaţă 1.080 miliarde de euro, sumă care ar trebui să readucă economia europeană pe o creştere mai solidă, pe modelul american, care în primii ani ai crizei a tipărit dolari cât a fost nevoie pentru a stopa intrarea SUA în recesiune.
Programul american începe să-şi arate roadele, în trimestrul al patrulea SUA având o creştere economică de 5% pe an, un nivel nemaiîntâlnit de două decenii.
În Europa, creşterea economică se învârte între “minus şi un plus de 1%”. Doar ţările emergente au creşteri economice mai mari, ţările baltice, peste 3% pe an, şi România, tot în jurul aceluiaşi nivel.
Zf.ro: KPMG: E absurd ca un administrator să se preocupe mai mult de fiscal decât de business
Mediul de afaceri doreşte să construiască un parteneriat cu autoritatea fiscală pentru a-şi desfăşura activitatea în ţară şi pentru a face profit, a spus Ramona Jurubiţă, Partener Coordonator Servicii de Asistenţă Fiscală al KPMG, la conferinţa „Au devenit litigiile fiscale o normalitate în 2015? – Care sunt noutăţile fiscale ale anului 2015?“, realizată în colaborare cu ZF.
„E absurd ca un administrator să se preocupe mai mult de partea fiscală decât de partea de business“, a punctat Jurubiţă.
Zf.ro: ITALIANUL MARIO DRAGHI FACE TOT CE POATE CA SĂ SALVEZE DE LA STAGNARE ECONOMIA EUROPEI:
BCE a intrat în istorie dezlănţuind un tsunami de cel puţin 1.080 mld. € pe pieţele şi economiile zonei euro. Va putea sta România pe val?
Banca Centrală Europeană a făcut ieri istorie lansând cea mai puternică armă pe care o are în arsenalul de luptă contra deflaţiei şi anemiei economice, achiziţii de active publice şi private, inclusiv de obligaţiuni emise de statele zonei euro, de 60 de miliarde de euro în fiecare lună începând cu martie 2015 până în septembrie 2016.
„Tsunamiul“ de bani cu care gardianul euro va inunda pieţele ar trebui să ajungă în economiile celor mai mari parteneri comerciali şi de investiţii ai României şi ai multor state din Europa Centrală şi de Est, ceea ce va avea efecte asupra a tot ce înseamnă activitate financiară, de la curs de schimb valutar la finanţare de pe pieţe şi la fluxuri de capital.
BCE a luat această decizie – replica europeană la quantative easing-ul de mii de miliarde de dolari al Fed din SUA – pentru a contracara doi factori nefavorabili, inflaţia slabă şi creşterea economică anemică, a spus preşedintele BCE, italianul călit în focurile de pe Wall Street, Mario Draghi.
Zf.ro: BCE aruncă pe piaţă 1.000 mld. euro pentru a salva economia Europei. România are şansa de a atrage o parte din bani, dar trebuie să muncească
Mario Draghi, omul momentului, riscă toţi banii şi prestigiul Băncii Centrale Europene pentru a reînvia economia zonei euro şi a anihila deflaţia, punând în funcţiune nonstop tiparniţa de bani, cu o injecţie de 60 mld. euro pe lună din martie până în septembrie 2016. Programul, inspirat de la americani, reprezintă o „bombă atomică“ de 1.080 mld. euro prin care speră să aducă o creştere economică mai consistentă în Europa şi să resusciteze consumul.
România este strâns legată, din punctul de vedere al investiţiilor şi al comerţului, cu zona euro şi de aceea ce a făcut BCE va avea efecte cel puţin indirecte asupra României.
Zf.ro: Efectele „invaziei“ de bani lansate de BCE: de la creşterea producţiei multinaţionalelor în România la energizarea pieţelor de capital româneşti
Dacă funcţionează aşa cum speră BCE, QE (ajustare cantitativă) anunţată ieri va injecta energie în economia zonei euro şi în special în cea a Germaniei, cea mai mare piaţă de export a României. Consumul de acolo, atât cel al afacerilor, cât şi cel al populaţiei, va începe să crească după deblocarea creditării şi creşterea încrederii în economie, iar multinaţionalele venite din zona euro vor accelera producţia în România pentru a acoperi cererea de acasă. În Germania, puterea de cumpărare va fi sporită de introducerea, de la 1 ianuarie, pentru prima dată, a unui salariu minim pe economie de 8,5 euro pe lună.
Zf.ro: Armax Gaz se transferă de pe RASDAQ pe ATS
Acţionarii producătorului de echipamente pentru industria petrolului Armax Gaz Mediaş (ARAX) au aprobat transferul companiei de pe piaţa RASDAQ pe un sistem alternativ de tranzacţionare.
În decizia acţionarilor nu este menţionat ce sistem alternativ de tranzacţionare va alege compania. Atât bursa de la Bucureşti, cât şi cea de la Sibiu operează propriile sisteme alternative de tranzacţionare. Prin desfiinţarea pieţei RASDAQ, companiile trebuie să aleagă dacă se mută pe piaţa reglementată a bursei, pe un sistem alternativ sau dacă se delistează. Doar patru companii, din cele peste 900 de pe piaţa RASDAQ, au ales până în prezent să se transfere la cota bursei, majoritatea alegând fie mutarea pe un sistem alternativ, fie delistarea.
Zf.ro: Tiparniţa BCE trezeşte bursa din amorţeală
BCE se pregăteşte să arunce pe piaţă 500 mld. euro pentru a stopa intrarea economiei europene în deflaţie
Indicele bursier BET–FI, al acţiunilor celor cinci SIF-uri şi Fondului Proprietatea, a reacţionat cel mai puternic la decizia Băncii Centrale Europene (BCE) de a începe din martie să pompeze bani în pieţele financiare, raportând o creştere de până la 1,9% în şedinţa de joi.
Indicele BET, principala referinţă a bursei, a înregistrat un avans modest, de circa 0,5%. Rulajele cu acţiuni au fost de peste 9 milioane de euro, aproape duble faţă de şedinţa anterioară.
Zf.ro: Bursa de la Bucureşti a închis în creştere, fără un efect vizibil al anunţului BCE
Bursa de la Bucureşti a închis joi în creştere uşoară, fără un efect vizibil al anunţului BCE privind lansarea unui program de achiziţii de obligaţiuni în valoare de aproape 1.100 miliarde de euro, iar pieţele europene au urcat şi ele fără mişcări ample.
Indicii BET Plus, de referinţă, şi BET, al celor mai lichide zece acţiuni, au crescut cu 0,4%, după o scădere de 0,1% în şedinţa precedentă. BET Plus include cele mai lichide 40 de acţiuni din piaţa reglementată, cu excepţia SIF-urilor şi a acţiunilor companiilor străine.
Zf.ro: Efectul Draghi: Acţiunile SIF-urilor cresc puternic pe bursă
Acţiunile societăţilor de investiţii financiare (SIF) pe bursa de la Bucureşti afişau creşteri substanţiale joi seară, după ce preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE) a anunţat un program de achiziţii de active financiare de 60 miliarde de euro în fiecare lună.
Titlurile SIF Moldova (SIF2) s-au apreciat cu 4,4% după ce piaţa a digerat anunţul Băncii Europene, în timp ce acţiunile SIF Oltenia (SIF5) erau pe plus cu 1,5%, iar cele ale SIF Banat Crişana (SIF1) creşteau cu 1,9%.
zf.ro: Francul s-a stabilizat peste euro pe pieţele externe, în timp ce leul s-a întărit sub 4,49 lei/euro
Francul elveţian s-a stabilizat vineri la 1,012 euro pe pieţele externe, după ce s-a apreciat joi cu 1% în urma decizei BCE de a lansa un program de 1.100 miliarde de euro pentru susţinerea economiei uniunii monetare, în timp ce leul s-a întărit uşor şi a coborât sub pragul de 4,49 lei/euro.
În jurul orei 10:00, euro era cotat în piaţa interbancară locală la 4,4895 – 4,49 lei/euro, după ce pe finalul şedinţei de joi se tranzacţiona la 4,4976 lei. Euro s-a depreciat joi în a doua parte a zilei în raport cu cele mai multe valute, după anunţul Băncii Centrale Europene (BCE).
Tot în jurul orei 10:00, francul elveţian se situa pe pieţele externe la 1,0123 franci/euro, în stagnare faţă de nivelul înregistrat aproape de sfârşitul şedinţei de joi.
Zf.ro: Românii au depozite în franci elveţieni şi dolari de 6 miliarde de lei
Persoanele fizice aveau în noiembrie anul trecut depozite în franci elveţieni şi dolari, două monede care s-au apreciat puternic faţă de leu, de echivalentul a 6,4 mld. lei (1,4 mld. euro), potrivit datelor BNR.
Clienţii cu depozite în dolari au avut un câştig de 20% în ultimul an rezultat din aprecierea monedei americane, iar cei care au depozite în franci au avut un câştig de aproape 20% doar în ultima săptămână, după o mişcare surpriză a băncii centrale a Elveţiei, care a avut ca efect egalarea euro de către franc pe pieţele internaţionale.
Zf.ro: Analiştii UniCredit: Sistemul bancar va scăpa de pierderi anul acesta
Sistemul bancar va reveni pe profit în acest an, consideră analiştii băncii UniCredit, care anticipează o scădere a creditelor neperformante cu trei puncte procentuale, la un nivel de aproape 11%.
UniCredit apreciază că rentabilitatea activelor bancare ROA (Return on Assets) se va situa la 0,3% în 2015, faţă de un nivel de -0,6% preconizat pentru anul trecut. Nivelul de profitabilitate ROA este calculat pe baza profitului net anualizat al băncilor împărţit la totalul activelor la valoare medie. Directorul Direcţiei Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză, declarase miercuri că băncile au înregistrat anul trecut pierderi cumulate „mult mai mari“ de 2 mld. lei, acest nivel fiind deja depăşit în luna noiembrie, iar în decembrie s-au adâncit.
Zf.ro: Piraeus va propune soluţii personalizate clienţilor cu credite în franci elveţieni
Piraeus Bank, una dintre băncile locale care au acordat credite în franci elveţieni, va oferi clienţilor cu împrumuturi în acestă monedă soluţii individuale, ca măsură de sprijin în contextul aprecierii masive a francului, al căror rezultat să fie ratelor lunare la un nivel apropiat celui din decembrie anul trecut. Piraeus este a patra insituţie bancară care anunţă ca va lua măsuri în cazul crizei creditelor în franci elveţieni. „Piraeus Bank va pune la dispoziţia clienţilor care deţin credite în franci elveţieni soluţii individuale, care împreună cu ajustarea valorii indicelui Libor şi cu avantajele fiscale asigurate de reglementările în vigoare să conducă la menţinerea ratelor lunare aferente creditelor la un nivel apropiat celui din decembrie 2014“, au anunţat reprezentanţii băncii.
Zf.ro: Depozitele bancare ale firmelor au crescut cu două cifre, iar cele ale persoanelor fizice cu numai 5%
Populaţia şi companiile aveau la sfârşitul lunii decembrie depozite garantate de schema locală de garantare în valoare de 171 miliarde de lei, în creştere cu 11 miliarde de lei faţă de perioada similară din 2013, potrivit datelor Fondului de Garantare a Depozitelor. Depozitele garantate ale persoanelor fizice însumau 129 mld. lei, în creştere cu 5% peste nivelul din aceeaşi perioadă a anului precedent. Pe de altă parte, depozitele garantate ale persoanelor juridice, în principal întreprinderi mici şi mijlocii, au avut o evoluţie mai rapidă, şi au crescut la 42 miliarde de lei, cu 12% peste nivelul din perioada similară din 2013. Creşterea în termeni nominali a fost de 6 miliarde de lei, respectiv 4,4 miliarde de lei. În decembrie, depozitele garantate denominate în moneda naţională totalizau 109 miliarde de lei, în creştere cu 8,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
Zf.ro: Românii au plătit cu cardul taxe şi impozite locale de 175 mil. lei anul trecut
Valoarea taxelor şi impozitelor locale plătite cu cardul a ajuns anul trecut la 175 mil. lei, cu 31% peste nivelul înregistrat în 2013, evoluţia fiind susţinută de creşterea de peste 2,5 ori a plăţilor efectuate online, potrivit datelor organizaţiei de plată Visa. De asemenea, o evoluţie pozitivă au înregistrat şi plăţile electronice, în condiţiile în care românii au folosit anul trecut mai des cardurile pentru a-şi achita obligaţiile fiscale şi au realizat aproape 490.000 de plăţi electronice, în creştere cu 31% comparativ cu 2013. Numărul primăriilor care acceptă plata taxelor şi impozitelor locale cu cardul direct la terminalele POS a rămas în 2014 la aproximativ acelaşi nivel ca în anul precedent, de 171 de municipalităţi. Pe de altă parte, tot mai multe primării au decis să ofere contribuabililor posibilitatea de a efectua plăţi online de taxe şi impozite prin intermediul platformei ghiseul.ro. Astfel, numărul primăriilor care acceptă plata cu cardul prin ghiseul.ro a crescut anul trecut cu 50%, la 110 municipalităţi.
Zf.ro: IFN-urile au adunat jumătate de miliard de lei în depozite anul trecut, dar creditele scad
Instituţiile financiare nebancare (IFN), în special companii de credite de consum şi firme de leasing, aveau la finalul lunii noiembrie depozite de echivalentul a 15 miliarde de lei, în creştere cu echivalentul a 500 milioane de lei faţă de nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor BNR. Sumele din conturi curente au stagnat, creşterea fiind datorată exclusiv depozitelor la termen, care au ajuns la echivalentul a 9 miliarde de lei. Cea mai mare parte a depozitelor IFN-urilor, echivalentul a 10 miliarde de lei, este constituită din lei. În paralel, creditele acordate de IFN-uri au scăzut cu 700 milioane de lei doar în primele nouă luni de anul trecut şi au ajuns la 21 miliarde de lei, potrivit ultimelor date disponibile.
Zf.ro: ROMÂNIA 5% „România are nevoie mare de infrastructură, dar şi de construcţii în zona publică şi privată“
Viessman România, subsidiara locală a companiei germane cu acelaşi nume şi care activează pe piaţa centralelor termice, a încheiat anul 2014 cu o cifră de afaceri în „creştere cu câteva procente“ faţă de anul precedent, când a înregistrat vânzări de 27 de milioane de euro.
„După o relativă stabilizare în 2012, piaţa de centrale termice a crescut uşor (anul trecut – n.red.)“, a spus Olimpiu Achim, director general al Viessman România. El nu a precizat cum estimează că va evolua rulajul companiei anul acesta.
