Liderii europeni, reuniți la sfârșitul lunii februarie la un summit informal la care s-au discutat despre bugetul UE post-Brexit, sunt divizați în privința ideii de introducere a unor noi condiții pentru accesarea fondurilor europene, cum ar fi acceptarea redistribuirii migraților sau situația statului de drept. Acest summit este doar începutul unei lungi dezbateri despre cadrul bugetar multianual al UE pentru perioada 2021-2027, principala problemă fiind golul de 13-15 miliarde de euro anual pe care Brexit-lu îl va lăsa în acest buget prin pierderea contribuției Marii Britanii.

Comisia Europeană a propus umplerea parțială a acestui gol prin creșterea contribuțiilor naționale, dar și prin realizarea de economii. Însă această perspectivă a diminuării bugetului comunitar îngrijorează tarile est-europene, care se tem de o diminuare a fondurilor alocate în cadrul Politicii de Coeziune, ținând cont de prioritățile pe care executivul comunitar le are acum în vedere (competitivitatea, migrația, apărarea, combaterea terorismului, etc.) și faptul că unele tari contributoare nete la bugetul UE, respectiv Austria, Olanda, Suedia și Danemarca, refuză să-și majoreze contribuțiile.

În dezbatere a intrat și inițiativa venită dinspre unele state membre contributoare nete, în special Germania, care au cerut ca accesarea fondurilor europene să fie legată de îndeplinirea unor noi condiții, precum acceptarea primirii de migrați extracomunitari. O altă posibilă condiție evocată este situația statului de drept, comisarul european pentru justiție confirmând în luna ianuarie că a primit din partea Colegiului Comisarilor sarcina să propună o definiție care să evidențieze că toate statele membre trebuie să respecte statul de drept înainte de a primi fonduri europene.

Sursa: www. stiripesurse.ro