Comisia Europeana a publicat analiza sa anuala privind provocarile economice si sociale cu care se confrunta statele membre ale UE, asa-numitele rapoarte de tara. Rapoartele sunt un instrument al semestrului European rationalizat pentru coordonarea politicilor economice care permite monitorizarea reformelor de politica si care indica din timp provocarile pe care statele membre ar trebui sa le abordeze. In urma publicarii, in luna noiembrie, a analizei anuale a cresterii pentru 2016 si a recomandarii privind zona euro, care stabileau prioritatile la nivel european, acum, prin aceste rapoarte, semestrul European isi indreapta atentia asupra dimensiunii nationale.

Rapoartele vor sta la baza discutiilor cu statele membre privind optiunile lor de politici nationale, anterior prezentarii programelor lor nationale in aprilie si vor contribui la formularea, spre sfarsitul primaverii, a recomandarilor specifice pe care Comisia le adreseaza fiecarei tari.

In cazul celor 18 state membre identificate in Raportul privind mecanismul de alerta pentru 2016, care a fost publicat in luna noiembrie alaturi de analiza anuala a cresterii, rapoartele de tara include bilantul aprofundat din cadrul procedurii privind dezechilibrele macroeconomice.

In aceasta etapa, nu s-au intocmit rapoarte de tara pentru Grecia si Cipru, care in prezent fac obiectul programelor de sprijin pentru stabilitate.

România – extras din Raportul de tara

Cresterea economica in 2015 a Romaniei este printre cele mai importante din UE si se previzionează a se mentine si in 2016 si 2017.

Cresterea economica a fost generata de cresterea exporturilor de produse industrial provenind din perioada 2013 – 2014 si de o imbunatatire a cererii interne incepand cu anul 2014. PIBul Romaniei este estimat a avea o crestere cu 3,6% in anul 2015 ca urmare a îmbunătățirii consumului intern si investitiilor realizate.

Desi s-au înregistrat progrese in ultimii ani în economia românească, Comisia Europeană atrage atentia asupra existentei unor bariere in domeniul investitiilor:

• Imposibilitatea de a implementare forme structural și de a atrage fondurile UE disponibile ca urmare a eficientei reduse a administratiei publice
• Birocratia si impredictibilitatea legislativa cu care se confruntă mediul de afaceri.

Banca Mondială, în raportul său, a situat Romania pe locul 37 in ceea ce priveste imbunatatirile in politica de fiscalitate-administrarea taxelor. Insa in alte domenii imbunatatirile sunt foarte putin impresionante.

Spre ex. Romania se afla pe locul 133 din 189 de economii din lume in ceea ce priveste usurinta cu care o firma obtine avizele pentru racordarea la sistemul de energie electrica si pe locul 105 in ceea ce priveste obtinerea autorizatiilor de constructii.

• Investitiile in infrastructura sunt ineficiente si insuficiente.

Managementul public privind investitiile suferă de o lipsă a prioritizarii obiectivelor de investitii și o lipsa de coordonare. Nu a fost adoptata la nivelul anului 2015 o lista cu proiecte prioritare cu scopul de a beneficia de Planul de Investitii a UE. Eficienta limitata si o guvernare netransparenta a intreprinderilor cu capital majoritar de stat au împiedicat, de asemenea, dezvoltarea infrastructurii( rutieră , feroviară , marfă pe căile navigabile interioare din întreaga țară ) și redirecționarea resurselor către companii mai eficiente.

• Accesul la finantare a IMMurilor este limitat ca urmare a constrângerilor de pe piața bancara.

IMMurile sunt percepute cu o zona de risc ridicat de catre banci din cauza procentului ridicat de credite neperformante. Nu exista cadru legal pentru surse alternative la finantare aI IMMurilor. Singura exceptie in acest domeniu o reprezinta Legea Business Angels adoptata in Aprilie 2015.

Raportul de tara publicat de Comisia Europeana pentru Romania este disponibil on-line la adresa: http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/csr2016/cr2016_romania_en.pdf